Discuția zilei este cea despre teroristul de extremă dreapta care a ucis 49 de oameni într-o moscheee din Christchruch, Noua Zeelandă.

Ne-am trezit implicați și fiindcă pe încărcătoarele armelor teroristului, postate pe Twitter, apăreau numele unor domnitori români care au luptat cu otomanii.

Ca să nu mai vorbim de sigla Gărzii de Fier de pe armă. Ba, mai mult, acesta dăduse recent share unui video în limba română care promova vederi extremiste.

E clar că am ajuns în momentul în care ideologiile masculine toxice promovate pe Internet în diverse subsoluri insalubre încep să se manifeste violent dincolo de un ecran de computer.

Dacă acolo majoritatea audienței e formată din bărbați albi care se alimentează între ei cu meme-uri și atacuri la adresa oricărei idei care îi scoate din zona lor de confort, în lumea reală lucrurile astea au consecințe tragice.

Și da, va trebui să discutăm despre asta din ce în ce mai des.

În Marea Britanie, am avut parte de o serie întreagă de voturi despre Brexit. Cu două săptămâni înainte de preconizata ieșire din Uniunea Europeană, nimeni nu știe cu adevărat cum se va produce aceasta.

Parlamentul britanic a respins acordul semnat de premierul May cu UE, dar a votat și împotriva unei ieșiri fără un acord. Pentru românii din Marea Britanie, incertutudinea apropo de cum va arăta viața lor de după 29 martie rămâne.

De ce există aceste probleme? E complicat, dar voi încerca să explic.

Adepții Brexit-ului vor suveranitate totală și control exclusiv asupra a ceea ce se întâmplă în propriile granițe, dar și comerț fără probleme cu Uniunea Europeană.

În timp ce Uniunea Europeană condiționează comerțul de cele patru libertăți fundamentale: libera circulație a persoanelor, mărfurilor, serviciilor și capitalului.

În plus, mai există și problema graniței dintre Irlanda și Irlanda de Nord, care, în momentul ieșirii britanicilor din UE, se va transforma în graniță externă.

Or, există un acord, semnat după ani de terorism și lupte, care spune că irlandezii au dreptul să circule liber pe insulă, ceea ce se bate cap în cap cu ideea de graniță.

Nimeni nu vrea să ne întoarcem la vremurile din Sunday Bloody Sunday

În momentul de față, Marea Britanie și-ar dori amânarea ieșirii până pe 30 iunie, dar pentru asta trebuie să fie de acord, în unanimitate, și restul țărilor din UE. Lucrurile sunt complicate și de faptul că pe 26 mai se organizează alegeri europarlamentare, ceea ce înseamnă că britanicii vor trebui să participe și ei.

Discuțiile despre Michael Jackson au continuat, fanii clamând inocența, în timp ce victime ale abuzurilor au vorbit în apărarea acuzatorilor din „Leaving Neverland”.

România s-a trezit implicată involuntar în dispută, fiindcă familia starului a ales să dea la liber, pe YouTube, concertul din 1992 de la București, care are fix două ore, fix în ziua difuzării documentarului, pe ideea că ai putea să te uiți la asta decât la HBO, dacă ești fan.

Pentru cine n-a văzut încă serialul sau n-are acces la el, textul acesta din Vanity Fair, publicat în 1994, după primul caz în care a fost implicat starul, sună incredibil de asemănător.

În România, s-a vorbit mult despre autostrăzi. Campania #șîeu s-a concretizat într-o grevă de 15 minute, vineri, de la ora 15, pentru a atrage atenția că Moldova are nevoie de acces rapid la restul lumii.

Totul a pornit de la Ștefan Mandachi, un afacerist sucevean care a anunțat construirea primului metru de autostradă din Moldova, ca protest împotriva faptului că această zonă a țării nu e prevăzută în planurile de dezvoltare imediată a infrastructurii. #șîeu e hashtag-ul campaniei, iar inaugurarea acelui metru a avut loc azi.

Unii cred însă că nu autostrăzile sunt soluția:

PSD-ul a încercat chiar să foloseacă trendul în interes propriu, anunțând subit că s-a început lucrul la centura Bacăului. Care a mai fost inaugurată de cel puțin două ori până acum.

Detalii la Gabriel Gachi:

Evident, nici interesul inițiatorului Ștefan Mandachi nu a scăpat scrutinului, chiar dacă campania se promovează ca apolitică. Iată ce are de spus Viorel Ilișoi:

Indiferent de motivele din spate, campania a fost un succes, lumea chiar a făcut grevă 15 minute, Dragnea s-a supărat și politicienii au aflat că Moldova, și chiar toată România, vrea să aibă infrastructură funcțională.

Cu această ocazie am aflat că, de la 1 aprilie, ONG-urile ar trebui să se înscrie într-un registru care nu există. Inițiatoarele campaniei #NoiFacemUnSpital au protestat tot vineri, din această cauză.

Poți crede că e doar o scăpare a guvernanților, dar în contextul atacului asupra organizațiilor independente din Ungaria sau Rusia, de exemplu, ai tot dreptul să-i bănuiești de gânduri necurate.

ști

Tot vineri, în peste 2.000 de locuri din întreaga lume, oameni inspirați de o puștoaică din Suedia au protestat pentru a cere măsuri împotriva schimbărilor climatice sub hashtag-ul #climatestrike.

Totul a pornit de la Greta Thunberg, o fată de 16 ani, care a protestat în august, anul trecut, în fața parlamentului suedez.

Iar acum, mii de oameni au ieși pe străzi pentru același motiv.

Iată că totuși putem folosi Internetul și social media și în moduri pozitive, nu doar pentru a promova ură și dezbinare. Ține doar de noi de a alege calea corectă.

șiști

Cu evidenta condiție ca social media să fie accesibilă. Pentru că tot săptămâna asta, Facebook și Instagram n-au putut fi accesate, vreme de câteva ore bune.

Miercuri seara a trebuit să vorbim între noi.

Până a doua zi, lucrurile s-au rezolvat și ne-am întors la disputele online, dar poate ar fi bine să nu uităm că fix săptămâna asta Mark Zuckerberg a anunțat o nouă viziune în ceea ce privește Facebook-ul și, coincidență sau nu, Chris Cox, numărul doi din companie, și-a anunțat plecarea.

șiști

La final, dacă n-ai văzut campania inițiată de Ziua Femeii de către European Women Aliance, care atrage atenția asupra unor forme subtile de discriminare, uită-te acum.