_

Cu vocea ei sau, mai bine zis, simbioza perfectă de voci pe care o posedă, m-am întâlnit întâmplător, atunci când mi-a anulat definitiv orice alt gând sau plan aș fi avut preț de o oră. Și bine a făcut.

_

După albumul ei de debut, „Infinite Worlds”, cântăreața urmează să își lanseze noul album luna aceasta. Am vrut să aflu mai multe despre noile teritorii pe care le explorează, influențele africane și recunoștința pe care le-o poartă femeilor din jurul ei și nu numai.

Te pregătești să îți lansezi cel de-al doilea album – „Vagabon”. Judecând după primele două piese pe care am putut să le ascultăm, pare să marcheze un nou capitol pentru tine și o etapă clară de maturizare. Este adevărat? Tu cum l-ai descrie? ___

Simt că învăț, simt că am crescut și că o fac în continuare. Noul album este exact despre asta, despre experimentare și explorare.

___

Primul meu album se numește „Infinite Worlds”, așa că sunt extrem de interesată și curioasă de lumile pe care le pot crea ideile din mintea mea.

Pentru „Vagabon” am vrut să mă impresionez pe mine însămi. Am vrut să mă retrag la final, când totul este gata, și să-mi spun: „Tu chiar ai făcut asta, ai reușit!”.

Procesul tău creativ a început încă de când erai în turneu și din cauza asta nu ai avut acces decât la un laptop și la un software de producție. A fost asta o provocare pentru tine sau o situație în care lucrurile s-au legat fără probleme, exact cum ți-ai dorit? ___

Am simțit că escaladez un munte în toată perioada asta în care mi-am produs singură albumul (haha). Am învățat foarte multe lucruri și chiar dacă nu o să îmi mai asum acest rol încă o dată, măcar știu sigur că pot să o fac.

___

Mă descurc bine în situații limită și nu am simțit că am nevoie de mai multe resurse pentru acest album. Din contră – am simțit că am întreaga lume la dispoziție și că pot să mă joc așa cum îmi doresc.

Te inspiră artiști ca Ali Farka Touré și Hailu Mergia. Ce impact crezi că a avut muzica din țara ta natală, Cameroon, asupra ta? O integrezi într-un fel în propria muzică? ___

Până ne-am mutat în America, am crescut cu muzica nord africană. Era tot ce puteam asculta. Era plină de viață, iar piesele durau 15 minute și constau în mare parte în improvizații. Cameroon și alte țări din Africa nu sunt deloc așa cum le descriu Statele Unite sau majoritatea știrilor internaționale.

___

Am vrut să experimentez cu sunete vii pe noul album și să împrumut din temele vesele pe care le-am descoperit în muzica africană.

Ai ales să lucrezi aproape exclusiv cu femei pentru noul tău album. Atunci când ai vrut să îți arăți recunoștința față de femei, ai orientat-o către cineva anume? De ce ai simțit nevoia să faci asta? ___

Pentru mine este o chestiune de micro și macro. De la întreaga mea descendență matriarhală, până la fiecare femeie necunoscută în parte. Am vrut să le mulțumesc atât generațiilor matriarhale responsabile pentru existența mea, cât și femeilor dinaintea mea și celor care vor mai veni după mine.

Care este cel mai important sfat pe care l-ai primit vreodată? ___

„Ai grijă de corpul tău, orice altceva poate să aștepte”.

Ce se derulează în acest moment în playlistul tău? ___

O ador pe Esther Rose, iar acum ascult piesa „Same ol' love” a lui Anita Baker.

Albumul „Vagabon” se lansează pe 18 octombrie 2019 la Nonesuch Records.

Fotografii de Tonje Thilesen.

O mostră:

Trimite-le playlistul și prietenilor tăi!