O să plec de la o prezumție aici (dar parcă aud corul vocilor care-mi dau dreptate): să descifrezi etichetele produselor de beauty e uneori un calvar. Să decizi apoi ce substanțe accepți în rutina ta poate fi o misiune și mai grea. Dacă până acum am fost avertizate în privința unor ingrediente ca siliconul, parabenii, uleiurile minerale sau ftalații, există multe altele aflate încă sub semnul ambiguității. Unul dintre ele: talcul.

Poate că primul lucru la care-ți fuge gândul apropo de talc este scandalul în care a fost implicată compania Johnson & Johnson în urmă cu câțiva ani. În 2018, grupul a ajuns în centrul atenţiei în urma unei investigații publicate de Reuters. Potrivit acesteia, compania ar fi știut de zeci de ani că talcul din populara sa pudră pentru bebeluși ar putea conține azbest, substanță cancerigenă. Informația a fost negată de companie.

În anii ce au urmat, mii de procese au fost intentate de femei care au suferit de cancer ovarian după utilizarea îndelungată a pudrei în zona intimă, cât și în numele unor femei care s-au confruntat cu mezoteliom, un cancer rar și incurabil, care se dezvoltă în plămâni și abdomen, cauzat strict de azbest.

În mai 2020, cu peste 19.000 procese intentate în SUA, Johnson & Johnson a oprit comercializarea pudrei cu talc în America și Canada, fiind însă în continuare vocali în a nega legătura dintre cancer și pudra de talc. Anumite studii le dau dreptate, în timp ce altele stabilesc o corelație – procentul variază însă între 30 și 60% risc de dezvoltare a cancerului ovarian, conform Drugwatch.

Dacă dezbaterile cu privire la potențiala legătură dintre cancer și produsele care conțin talc (cum sunt cele de igienă feminină și pudra pentru copii) sunt încă aprinse, recunosc că mi-am pus cu adevărat problema în privința integrării talcului în formulele de machiaj de-abia când s-a lansat Fenty Beauty în România. La momentul acela, toate informațiile pe care le primeam puneau accent pe compoziția produselor: toate lipsite de talc. E ceva ce merită investigat, mi-am spus.

Talcul este un mineral natural, argilos, obținut din depozite de zăcăminte subterane. În industria cosmetică se folosește cea mai pură formă a sa, motiv pentru care cel mai des ia rolul unui diluant.

Explicația pe înțelesul tuturor vine de la Victor Casale, chimist cosmetic și fondator al MOB Beauty și Cover FX, două branduri de make-up clean, pentru site-ul Byrdie: „Talcul este un mineral ușor de frezat, putând fi combinat cu orice fel de pigment, pentru a obține efectul dorit. Dacă iei un pigment și-l pui în palmă, o să observi că este intens. El trebuie diluat, așadar aici intervine talcul, cu proprietățile sale”.

În machiaj, se regăsește în compoziția multor produse, „fiind responsabil” de acea textură mătăsoasă. Pe lista de ingrediente de pe etichete, apare ca „talc”, „pudră de talc”, „talc cosmetic” sau „siliconat de magneziu”. În același timp, este un excelent absorbant, indiferent de cât de fină este textura sa, motiv pentru care a fost utilizat dintotdeauna în formulele matifiante.

„Dar o problemă este că talcul nu dispare imediat”, mai spune expertul. Lucru pe care îl vei observa și tu dacă pui pudră de talc în palmă și vei freca textura cu degetele - pe suprafața pielii va rămâne un strat alb, ca de cretă.

La o simplă căutare pe Google, sintagma „talc în machiaj” generează rezultate cel puțin frapante.

Ca „10 trucuri de frumusețe cu pudra de talc”, „Moduri inedite în care poți să folosești pudra de bebeluși”. La polul opus se află un studiu din noiembrie 2020 al Environmental Working Group (EWG), în care scrie negru pe alb: „Testele de laborator ale produselor cosmetice pe bază de talc pe care le-a comandat grupul nostru de lucru au dezvăluit existența azbestului, un cancerigen mortal, pentru care nu există un nivel sigur de expunere, în aproape 15% dintre probe”.

15% este procent în aparență mic, dar suficient cât să îngrijoreze și să ne facă să ne ferim totuși de acest ingredient.

Pe deasupra, „un alt motiv principal este reprezentat de potențialul risc de inhalare a particulelor de talc. Un risc pe care nu îl putem aprecia direct, pentru că în realitate nu știm dacă sau cât inhalăm atunci când folosim un produs. Aceste particule pot cauza probleme respiratorii”, spune dr. Roxana Pricope, medic dermatolog la Dr. Leventer Centre.

Potrivit expertului, cele mai multe tipuri de ten tolerează talcul, dar problemele se văd în special la pielea sensibilă, la suprafața căreia pot apărea erupții cutanate sau reacții alergice, sau la cea cu tendință acneică, mai ales dacă talcul interacționează direct cu leziunile. În plus, afirmă dr. Pricope, talcul poate irita ochii. „Întotdeauna este bine să luăm în calcul balanța risc-beneficiu. În acest caz, riscul depășește beneficiul”, conchide medicul.

Sunt branduri care au acționat în acest sens: Chanel a îndepărtat talcul dintr-o pudră de față (și a retras de pe piață una de corp), Revlon a eliminat substanța din majoritatea produselor sale, Nivea a trecut la amidon de porumb, grupul L’Oréal explorează mai multe alternative sănătoase, iar Credo Beauty nu acceptă în portofoliu decât mărci talc-free.

Câteva branduri talc-free: Fenty Beauty, Lawless, Glossier, Tarte Cosmetics, Smashbox, Honest Beauty, theBalm, Jane Iredale sau Cover FX.

Alături de amidonul de porumb, un înlocuitor pentru talc s-a dovedit a fi și mica, tot un mineral natural, dar transparent, care, în procesul de măcinare, se transformă într-o pulbere strălucitoare. Ca să-ți faci o idee despre puterea sa „reflectorizantă”, imaginează-ți că ingredientul este supranumit „glitterul naturii”.

Este însă departe de a fi un ingredient salvator – problemele etice ce apar în urma extracției lui îl fac să fie, la rândul lui, o alternativă incorectă. În India, de pildă, mica provine în special din regiuni cu mari probleme sociale și economice, unde nu există incluziune, unde copiii sunt exploatați, iar condițiile de muncă nu sunt sigure.

Dacă vrei să te asiguri că nu folosești produse care conțin talc, sunt lucruri pe care poți să le faci. În primul rând, citește cu atenție lista de ingrediente, căci numai așa afli dacă formula sa îl integrează sau nu.

Apoi, consultă baza de date a EWG, care abundă în informații despre ingredientele folosite în peste 70.000 de produse cosmetice - o să găsești detalii valoroase și despre talc. Nu în ultimul rând, în cazul în care ai dubii cu privire la o anumită formulă, apelează la aplicația Clean Beauty, care te ajută să decriptezi lista substanțelor prezente în produse, detectându-le pe cele suspecte că ar avea efecte nocive asupra sistemului endocrin.