În episodul 5: când relația cu soarele se manifestă prin alergie și cum ar trebui abordată îngrijirea în acest caz.

Persoana care face confesiunea sunt eu. Mă confrunt cu ceea ce specialiștii numesc „intoleranță la soare”. Altfel spus, soarele este extrem de neprietenos cu pielea mea și, dacă mă expun mai mult decât e cazul sau nu aplic SPF corect și regulat, mă aleg cu așa-zisele „erupții cutanate polimorfe”. Sunt niște pustule mici și roșii, ca o iritație, care provoacă mâncărime, arsuri, sângerări (dar mai rar) și disconfort.

Partea proastă este că aproximativ 90% dintre afecțiunile pielii sunt cauzate de alergia la soare, potrivit studiilor. Ea începe să se instaleze primăvara, când primele raze UV ating pielea, și dă puțină pace de-abia spre finalul toamnei, atunci când razele își mai pierd din intensitate.

Nu știu cum am dezvoltat alergia, nu e ceva genetic. Și nici speciliștii nu știu exact care-i cauza specifică. Dar unele cercetări au arătat că anumite procese funcționale ale pielii alergice la soare lucrează diferit sau necorespunzător. Radicalii liberi generați de razele UV formează compuși chimici care afectează epiderma, ducând astfel la deteriorarea celulelor. Acestea, slăbite sau vulnerabile, nu mai combat eficient atacul soarelui și, prin urmare, sistemul imunitar reacționează.

Problematic mai este că din ce în ce mai mulți oameni trec prin asta, cu simptome chiar mai severe decât cele pe care le-am avut sau le mai am eu, cum ar fi urticaria solară. Într-un material din Vice, o tipă scria că, dincolo de erupțiile clasice, o dată pielea i s-a umflat rău, i s-a făcut greață și, colac peste pupăză, a făcut și șoc anafilactic. Da, știu, e situația cea mai dramatică, doar voiam să subliniez severitatea fenomenului.

Înainte de a-ți enumera cele câteva reguli de aur pentru prevenirea reacției alergice, vreau să-ți spun cum am procedat eu.

Mie, una, mi-a fost destul de ușor să-mi dau seama despre ce este vorba. Ai ghicit: prin prisma jobului. Cum am verificat bănuiala? Am mers la alergolog, pentru început, unde mi s-a efectuat o anamneză, urmată de o fototestare (un test cu raze UV). Acesta determină reacția la diferite tipuri de lungimi de undă ale radiațiilor UV. Și da, pielea mea a recționat. La majoritatea. Și într-un timp relativ scurt.

Tot atunci am mai aflat de la medic că, dacă ar fi suspectat că reacția pielii mele este din cauza unei substanțe la contactul direct cu soarele, ar fi recurs la fotopatch. Adică aplicarea a doi plasturi care conțin substanța posibil implicată în toată treaba. După 24 de ore, unul dintre plasturi ar fi fost expus la raze UV, iar celălalt nu.

Am primit pe moment un tratament pe bază de antihistaminice și topice corticoide și mi s-a recomandat să mă feresc o perioadă de soare, ca apoi să-mi restabilesc relația cu el în mod progresiv, prin doze scurte de expunere pentru a obișnui pielea și a reduce simptomele. Clar nu în intervalul 11-17 vara. Norocul meu a fost că nebunia s-a declanșat într-o primăvară.

Imediat după, am ajuns și la dermatolog. Pentru că alergia solară nu are leac, dar poate fi tratată. Și de atunci aplic produse pentru pielea sensibilă, cu intoleranță, pe bază de ingrediente active specifice, cum ar fi neurosensina, recunoscută pentru proprietățile de calmare imediată. Când lucrurile mai scapă de sub control, cum mi s-a întâmplat chiar vara asta, aplic produse topice pe rețetă.

Și nu uit niciodată de SPF. Aplic mult SPF. Practic mă îngrop în SPF. Mai exact, în formule cu ingrediente anti-inflamatorii, lipsite de parfum sau conservanți.

Ce să faci ca să nu ajungi în situația mea?

Nu neglija protecția solară. Pe cea cu spectru larg mai ales. Niciodată. Indiferent dacă te expui pentru scurt timp, cum ar fi un drum până la Mega. Apoi, dacă ajungi la mare la ora prânzului, să zicem, nu te duce direct la plajă. Este o expunere prea bruscă, iar pielea nu o poate îndura, se va leza imediat. De aceea este recomandată evitarea intervalului 10-17.

Aplică produsul cu SPF înainte de a te expune la radiațiile UV - cam cu vreo 15-20 de minute înainte. În acest fel, formula are timp să formeze pelicula protectoare. Reaplică din 2 în 2 ore sau chiar mai repede dacă ai intrat în apă și te-ai șters apoi cu prosopul.

Poartă mereu haine lungi, vaporoase, deschise la culoare și din materiale naturale (bumbac, mătase etc.). Există și piese cu protecție UV, cu efect testat, realizate dintr-o țesătură specială, care blochează penetrarea razelor solare. Nu uita de pălărie și de ochelarii de soare cu protecție UVA/UVB.

Un produs after-sun este și el indispensabil, grație ingredientelor din compoziție, cu rol de hidratare, calmare și reparare a pielii supraîncălzite. Așa că ține-l mereu la îndemână și aplică-l după absolut fiecare expunere, nu doar când pielea suferă. Eu, una, foarte târziu am realizat că este un real colac de salvare. Nu face ca mine!

Adoptă o dietă smart. Pentru că poți preveni reacțiile alergice și prin ceea ce mănânci. Consumă alimente bogate în antioxidanți, care blochează radicalii liberi. Vitamina E, calciul, folații și acizii grași Omega 3 ajută la prevenirea alergiilor solare.

Și, poate cel mai important, dacă sesizezi o problemă oricât de mică, mergi la medic. Și nu amâna vizita, pentru că - ți-o spun cu mâna pe inimă - e mult mai ușor să previi decât să corectezi.