De Irina Munteanu
În cele din urmă, deșeurile organice pe care le producem se vor descompune în mod natural datorită microorganismelor din mediul înconjurător. Odată ajunse însă la groapa de gunoi, prin descompunere, acestea încep să degaje cantități foarte mari de metan ceea ce duce la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Din fericire, fiecare dintre noi poate ajuta la grăbirea acestui proces, din propria locuință.
De altfel, de la 1 ianuarie 2021, legea compostului ne obligă să colectăm separat resturile alimentare și vegetale. Conform Ministerului Mediului, fracția biodegradabilă urmează să fie colectată, trimisă apoi într-o platformă de compost, iar compostul obținut, reciclat.
Pentru asta se pregătește extinderea colectării separate din ușă în ușă a biodeșeurilor în mediul urban, încurajarea compostării individuale în gospodăriile din mediul rural, dar și implementarea schemei „plătești pentru cât arunci”.
Obiectivul? Creșterea ratei de reciclare și reutilizare, în condițiile în care România reciclează doar un procent de 14% din deșeurile pe care le produce.
Cu toate acestea, momentan lipsesc campaniile de informare din partea administrațiilor locale și nici infrastructura necesară (stațiile de compostare, pubelele speciale) nu este clar că ar exista încă.
Până vei putea să te ocupi doar de colectarea biodeșeurilor, există posibilitatea să-ți produci chiar tu propriul compost acasă și să îl utilizezi apoi ca fertilizant pentru plantele tale de apartament.
Dacă locuiești la bloc, nu dispui de o grădină și îți dorești să compostezi, dar te îngrijorează mirosurile neplăcute, stai fără grijă: există câțiva pași prin care le poți evita cu ușurință.
Asta implică însă câteva „animale de companie” noi cu care trebuie să te împrietenești. Fă cunoștință cu vermicompostul.
Viermii sunt vietățile care pot trăi în armonie cu tine (e drept, în recipientul lor) și care funcționează întocmai ca niște mașinării de compostare vii. Mai precis, se vor hrăni cu resturile alimentare, iar materia obținută te va ajuta în viitoarele tale proiecte de grădinărit, în cel mai sustenabil mod posibil.
Pentru început ai nevoie de un recipient (compostorul) care să țină la un loc toate ingredientele astfel încât să se poată descompune eficient. Fie că alegi să cumperi unul sau refolosești o găleată cu capac sau un butoi care poate fi acoperit, asigură-te că amestecul primește suficient oxigen (câteva găuri pentru aerisire). Nu uita să lași un recipient sub coș pentru a colecta surplusul de lichid.
În compost poți adăuga coji și resturi de fructe și legume, coji de ouă, pâine veche și cereale, boabe fierte sau nefierte, zaț de cafea, pliculețe de ceai sau frunze de ceai, iarbă tăiată, buruieni și resturi verzi din grădină, paie și fân, rumeguș, hârtie și carton bucățite (șervețele folosite cu materie organică, hârtie/cartoane cu resturi alimentare).
Nu poți pune citrice, resturi de carne, oase, pește, solzi, produse lactate, resturi alimentare cu ulei sau uleiuri de orice fel, plante otrăvitoare, șervețele sau hârtie cu resturi chimice.
Acum intră în joc viermii, iar misiunea ta este să te asiguri că sunt fericiți și își fac treaba. Nu e foarte greu, trebuie doar să le oferi un mediu întunecat, potrivit de umed, bine aerisit și cu suficiente resturi bucățite din care să se hrănească. Verifică o dată la câteva zile și fă atunci ajustările necesare.
După aproximativ șase luni, compostul este gata, iar tu o poți lua de la capăt ori de câte ori îți dorești.
Pentru că este o modalitate excelentă de a reduce risipa de alimente, dar și contribuția la emisiile de gaze cu efect de seră. În plus, vei ști mai bine ce și cât arunci și vei acorda mai multă atenție cumpărăturilor.
Spor la compostat!