___

Întâlnirea a avut-o ca invitată pe Delia Bădoi (cercetător în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții, cu un doctorat în sociologie la EHESS Paris și la Universitatea din București), care a împărtășit câteva date statistice și câteva observații personale despre cât de vizibilă și recunoscută este munca femeilor în aceste domenii.

Statisticile nu reflectă realitățile complexe din interiorul instituțiilor ___

Deși statisticile demonstrează că proporția cercetătorilor și profesorilor universitari de sex feminin este în creştere în ultimii ani, atât la nivel european, cât și local, acestea nu reflectă onest realitățile din interiorul instituțiilor de cercetare și de învățământ superior din România:

___

„Învățământul superior și cercetarea științifică nu sunt niște sectoare imune la inegalitățile de gen, cu toate că, în domeniile noastre umaniste, de științe sociale, se presupune că suntem interesate/interesați de inegalitățile sociale, de clase, de structurile de clasă, de relațiile de putere”, spune Delia Bădoi.

___

„E adevărat, la o primă vedere a datelor statistice, stăm foarte bine la reprezentarea femeilor în cercetare și în învățământul superior. În 2017, participarea femeilor din România în cercetare ajungea la 46%, iar în învățământul superior, la 48%, niște procente de altfel satisfăcătoare comparativ cu Franța (26%) sau Germania (28%).”

___

„Însă în realitate, cu toate că la nivel de număr total al pozițiilor ocupate în cercetare și mediul academic (de la rector, asistent, profesor conferențiar, cercetător etc), reprezentarea femeilor este cât se poate de echilibrată, când ne uităm la vârful piramidei, la pozițiile de top management ocupate de femei, procentul de participare a acestora este unul extrem de mic.”

___

„Conform Eurostat, doar 15% dintre femeile care ocupă funcții în învățământul superior au niște poziții de conducere. Cu alte cuvinte, datele sunt utile, dar mai importantă este de fapt o discuție foarte detaliată despre ce se întâmplă înăuntrul pereților clădirii academice, unde masculinitatea ca sistem este foarte bine înfiripată, iar femeile sunt cele care trebuie să se muleze pe normele create exclusiv de bărbați.”

Presiunile sociale de gen, rețelele informale și lipsa unor cadre de solidarizare ___

Influența redusă pe care ajung să o aibă femeile în instituții, prin faptul că nu ocupă suficiente funcții de conducere, se datorează unor problematici ignorate complet atât în discuțiile academice, cât și în cele informale. Una dintre ele se referă la presiunile sociale care planează asupra femeilor atunci când vine vorba despre reconcilierea vieții profesionale cu cea de familie.

___

„Femeile și bărbații nu pleacă de pe aceleași poziții. În viața femeilor se întâmplă niște lucruri care nu pot fi comparabile cu cele din viața unui bărbat. Din studiile biografice și antropologice existente, dar și din propria mea experiență, rezultă că, de cele mai multe ori, femeile sunt dispuse să-și sacrifice cariera pentru familie și sunt mult mai puțin mobile, pentru că așteptările sociale, inclusiv ale soțului, ale societății, ale instituției sunt ca ele să fie în continuare principalul stâlp al îngrijirii copiilor.”

___

Din experiența Deliei, o altă barieră socială și culturală cu care se confruntă femeile din mediul academic este prezența, în interiorul instituțiilor, a unor rețele informale de bărbați - old school network - care nu sunt dintre cele mai inclusive și care decid, printre altele, și care sunt persoanele potrivite pentru a fi recrutate în posturile din vârful piramidei.

___

„Mediul academic este un mediu puternic competitiv, cu criterii foarte înalte, încă de la primele trepte, și atunci ar fi bine pentru tine, dacă ești o doctorandă care își dorește o carieră academică, să fii și în aceste rețele, pentru că altminteri chiar și într-o competiție extrem de deschisă, șansele să avansezi sunt nule. Însă din ce am văzut până acum în toate instituțiile de cercetare în care am lucrat, femeile nu pun prea mare accent pe aceste rețele.”

___

O altă provocare cu care se confruntă femeile din cercetare, respectiv din mediul academic, este lipsa unor cadre formale și informale de solidarizare între femeile cercetătoare sau care ocupă funcții în învățământul superior:

___

„Din păcate, în aceste domenii nu avem sindicate, nu există contracte colective de muncă, comisiile de etică funcționează mai mult scriptic, practic nu ai un cadru formal unde să te duci dacă s-a întâmplat ceva nasol. Eu dacă aș fi victima discriminării sau aș fi hărțuită, jur dacă aș ști ce să fac, chiar și cu cunoașterea pe care o am în prezent.”

___

„Iar la nivel informal, aș putea să dau un exemplu ipotetic. Să presupunem că am o problemă și vreau să ajung să spun problema în consiliul științific al instituției. Pentru asta, am nevoie să fac un pic de lobby în consiliu sau să obțin sprijin din partea colegilor.”

___

„Însă în instituțiile de cercetare din România, de cele mai multe ori, discuțiile se duc de la vârf în jos, nu invers, adică probabilitatea ca cineva din consiliu să se solidarizeze cu mine și nu cu directorul este una foarte mică, la cum sunt structurile de putere din interior.”

Nevoia de programe pentru promovarea egalității de a accede în mediul academic ___

În acest context pe care îl apreciază ca fiind unul complex, Delia consideră că este absolut necesar să existe un echilibru de gen în cercetare și în mediul academic, dar că acesta poate fi atins doar prin programe solide de mentorat și programe de politici de promovare a egalității și a oportunității de a accede în mediul academic:

___

„Cum spuneam mai devreme, în ultimii ani lucrurile s-au schimbat în aceste domenii, procentele de reprezentare a femeilor au crescut, însă din punctul meu de vedere discuția trebuie deschisă din perspectiva acestui prag de sticlă peste care femeile nu pot să treacă, și anume ocuparea pozițiilor din top management.”

___

„Există foarte multe femei în cercetare cu contracte part time sau flexibile, și, în continuare, avem bărbații majoritari pe pozițiile permanente, pe pozițiile de profesori universitari și pe cele de conducere.”

___

„În găsirea unor soluții pentru combaterea acestui fenomen, m-aș uita cu rigurozitate la efectele socializării de gen, pentru o schimbare la nivel perceptiv, m-aș uita la șansele realiste pe care le au femeile în prezent de a intra și a-și construi, ulterior, o carieră în mediul academic și aș miza pe elaborarea unor programe de mentorat și de politici de promovare a egalității și a oportunității de a accede în mediul academic.”