Cum cel mai probabil știți deja, plasticul nu este bio-degradabil și poluează atât solurile cât și mările și oceanele planetare. Perioada necesară descompunerii lui poate fi de până la 500 de ani, ceea ce face ca deșeurile din plastic să se adune în jurul nostru peste tot.

Chiar dacă poate fi topit şi transformat în produse noi, (sticle, pixuri, obiecte de mobilier sau butoaie pentru apă), deocamdată, aproximativ jumătate din deşeurile din plastic produse la nivel european ajung la groapa de gunoi.

Este important să separăm deşeurile din plastic pentru o colectare selectivă, însă reducerea volumului de plastic aruncat ar trebui să fie întotdeauna o prioritate pentru noi, pentru că efectele toxicității lui pe termen lung sunt mai grave decât ne-am aștepta.

Plasticul nu poluează doar solurile, hrana și apa potabilă a comunităților celor mai vulnerabile. Probabil ați auzit deja că oceanele sunt pline de plastic, dar cât sunt ele de pline mai exact?

Din păcate, potrivit estimărilor globale publicate de oamenii de știință, eforturile de reciclare nu reușesc să țină pasul cu producția mondială de plastic, astfel că 8 milioane de tone de plastic ajung anual in ocean.

De exemplu, un studiu realizat la sfârșitul anului 2016 demonstrează că mai puțin de jumătate din sticlele cumpărate în timpul anului au fost colectate pentru reciclare și sub 7% din cele colectate au fost transformate în sticle noi.

În Marea Britanie, 38,5 milioane de sticle de plastic sunt folosite în fiecare zi, însă doar puțin peste jumătate dintre ele sunt reciclate, iar circa 16 milioane sunt aruncate, arse sau ajung în natură, inclusiv în oceane, în fiecare zi.

În acest context, vestea că, până în 2021, obiectele din plastic de unică folosință vor fi interzise pe piața UE, conform unui raport adoptat săptămâna trecută de către Comisia de Mediu a Parlamentului European, nu face altceva decât să ne bucure.

Produsele care nu vor mai putea fi comercializate sunt: farfuriile, tacâmurile, paiele sau bețișoarele pentru urechi, care reprezintă peste 70% din deșeurile marine, dar și pungile din plastic foarte subțire, produsele fabricate din plasticuri oxo-degradabile și cutiile pentru meniuri fast-food realizate din polistiren expandat.

Măsurile adoptate nu vizează doar interzicerea comercializării, ci și creșterea ratei de reciclare. Sticlele din plastic vor trebui colectate separat și reciclate la o rată de 90% până în 2025.

În plus, Comisia de Mediu a Uniunii Europene a decis că măsurile de reducere a consumului ar trebui să acopere și deșeurile din produse din tutun, în special filtrele de țigări care conțin plastic. Acestea sunt pe locul doi în topul obiectelor de unică folosință care ajung în mediu și vor trebui reduse cu 50% până în 2025 și cu 80% până în 2030.

Pentru că un muc de țigară poate polua între 500 și 1000 de litri de apă, și, aruncat pe stradă, are nevoie de până la 12 ani pentru a se dezintegra.

Conform aceluiași raport, statele membre ar trebui să se asigure că cel puțin 50% din echipamentul de pescuit pierdut sau abandonat care conține plastic este colectat în fiecare an, pentru a ajunge să fie reciclat în proporție de minim 15% până în 2025.

Iar asta pentru că, în prezent, echipamentul de pescuit reprezintă 27% din deșeurile găsite pe plajele din Europa.

În afara Europei, există câteva orașe care au interzis deja plasticul sau obiectele de unică folosință din plastic în anii precedenți. Printre ele se numără San Francisco (SUA), Modbury (Anglia), Delhi și Mumbai (India), Burma (Myanmar), Montreal (Canada) și peste zece orașe din Australia.

Însă dincolo de măsurile legislative recomandate de UE, cred că este important, atunci când cumpărăm un obiect de plastic, să ne gândim la durata lui de viață, la impactul lui pe termen lung asupra mediului, la modalități de a-l repara în cazul în care se deteriorează sau la metode de a-l refolosi, adică de a-i schimba utilitatea inițială. Sau, și mai bine, putem decide în mod asumat să nu mai achiziționăm produse care conțin sau sunt ambalate în plastic.

Tu ce faci cu plasticul tău?