_

Am încercat să aflu cum și-a descoperit această pasiune pentru plante și cum a ajuns, în timp, s-o dezvolte într-o inițiativă care militează pentru diversificarea dietei alimentare, în favoarea bio-diversității din ce în ce mai firave.

Cum ai început să scrii despre ierburi uitate și unde le-ai găsit? ___

Una dintre primele plante despre care am scris, la început căutând informații doar pentru mine, a fost rucola, pentru că aveam niște colege care țineau cure de slăbire și mâncau obsesiv rucola

___

M-am întrebat ce e cu frunza asta, de când a apărut la noi această modă, și căutând despre ea, apoi despre altele, mi-am dat seama că sunt enorm de multe plante despre care nu știam mai nimic. Apoi, am creat o pagină de wordpress, Ierburi Uitate, pe care s-o pot accesa și de acasă, dar și de la birou, unde am continuat să strâng tot felul de povești.

___

La început am scris despre plantele pe care le știam, căutându-le istoria și modalitățile de utilizare din trecut. Iar apoi, curiozitatea mea a început să se ducă spre plantele comestibile din flora spontană, pe care obișnuiam să le consumăm aici, în Lumea Veche, și care au fost uitate în alimentația contemporană.

___

Pe foarte multe dintre ele le-am pierdut, pentru că au fost înlocuite de produsele agriculturii industriale, care în timp și-a redus paleta la un număr limitat de legume, fructe și ierburi aromatice. Iar tendința asta este tot mai acută și pierde, într-un ritm galopant, un număr uriaș de varietăți și specii istorice.

Blogul tău nu este doar o enciclopedie a plantelor din flora spontană, ci și un instrument care ne învață cum să le consumăm responsabil. ___

Așa este. Pentru că scriam despre plante comestibile din flora spontană, tot mai redusă și mai amenințată, mi-am dat seama că antrenam un interes renăscut pentru ele, iar asta putea duce, uneori, la un jaf inconștient din natură, de unde avem impresia că ne putem servi fără consecințe.

___

Am realizat că este extrem de important să vorbesc despre conservarea mediului și cumpătare, pentru că atunci când culegi din natură, trebuie să fii cu atât mai responsabil/ă, ca locul acela să rămână sustenabil, să poți să culegi de acolo și în anul următor, și tu și alții, și să înțelegi cât de valoroasă este bio-diversitatea.

___

Te duci, iei cât ai nevoie, doar câteva frunze, flori sau semințe de la câte un exemplar, atunci când se poate, încât planta să trăiască în continuare. Mi se pare vital să încerci să nu distrugi ecosistemul.

___

Ce facem noi pentru mediu ca să mergem și să luăm pur și simplu din el? Depunem vreun efort să curățăm apa, să facilităm apariția acelor fructe sau semințe, cu ce drept mergem să culegem roadele astea fără să încercăm să le și protejăm? Nu ai cum să nu privești lucrurile în paralel, să conștientizezi ce efecte are dezvoltarea industrială și să te gândești că ce a rămas curat în natură merită protejat.

___

După mai mulți ani de Ierburi Uitate, căutam o direcție sustenabilă în care să duc proiectul și, în paralel, a început să mă preocupe tema plantelor alimentare cultivate în trecut pe care nu le mai consumăm astăzi.

Încerc să fac tot mai multă lume conștientă că, în mod paradoxal, consumerismul și comerțul excesiv au dat o altă față alimentației și au redus, de fapt, paleta de plante cultivate și consumate astăzi. Că este important să consumăm local și să încurajăm micii producători din zonele noastre. Că este esential să alegem fructe și legume de sezon și să ne diversificăm alimentația.

___

De aceea, mi se pare că tendința asta de-a ne întoarce privirea spre trecutul nostru alimentar ar putea să ne ofere o și mai mare varietate de produse, dacă am învăța să le reintroducem în meniul nostru.

Știu că în paralel ai lucrat la o carte de colorat pentru adulți. Care este povestea ei? ___

După vreo patru ani de Ierburi Uitate, am început să vizitez din ce în ce mai des Grădina Botanică și să-mi doresc o colaborare cu oamenii de acolo. Tot frecventând locul, am descoperit Muzeul Botanic și arta Angiolinei Santocono.

___

Dintr-o conjunctură fericită, un pic mai târziu, am intrat în tratative cu Editura Corint și ei mi-au propus execuția acestei cărți de colorat pentru adulți, care se dorea a fi, în același timp, și o colecție de reproduceri botanice cu valoare istorică.

___

Împreună cu o specialistă de la Grădină, am selectat 50 de planșe desenate de Angiolina Santocono prin anii ’60, pe care le-am scanat, le-am curățat digital, pentru că erau vechi și adeseori murdare, și le-am redesenat pe toate, de-a lungul unei veri.

___

Astfel încât să pot expune, în carte, planșa colorată originală pictată în acuarelă de Angiolina, și planșa de colorat redesenată de mine după model. Așa a apărut Regatul Plantelor, prima mea colaborare oficială cu Grădina Botanică din București.

Act eco-friendly and don't forget to share!