de liliana niculescu

Muzeul Despărțirilor noastre

Ce rămâne în urma unei despărțiri? Ce se întâmplă cu (re)sentimentele, dar și cu lucrurile materiale, adunate de-a lungul timpului de cei doi?

Descoperă

La întrebarea asta au răspuns într-o seară, în lumina obscură a unei bucătării, Olinka Vistica și Drazen Grubisic, doi artiști croați care nu au mai putut să își salveze relația sentimentală, dar au reușit să creeze din despărțirea lor un spațiu creativ al emoțiilor - Museum of Broken Relationships - , un proiect care poate fi văzut zilele acestea și la București.

Museum of Broken Relationships este un muzeu al relațiilor destrămate înființat în 2006, în Zagreb. Olinka și Drazen și-au invitat prietenii să doneze obiecte ce le aduc aminte de foste iubiri, cu povești uneori amuzante, alteori sfâșietoare. Proiectul a avut un succes atât de mare încât acum, 14 ani mai târziu, colecția muzeului are peste 3.000 de obiecte donate, și a fost itinerată în peste 30 de țări.

În toamna asta, la Rezidența BRD Scena9, pot fi văzute o parte din obiectele existente în colecția Museum of Broken Relationships, dar și unele noi, donate de români în urma unui apel lansat în vară. Fie că vorbim de relații de-o vară sau de despărțiri în prag de nuntă, nicio mărturisire nu te lasă indiferent. În continuare, te lăsăm în compania câtorva povești, și te invităm să descoperi și restul până pe 17 octombrie, în spațiul din I.L.Caragiale 32.

Cană spartă

Durata relației: 8 ani, 9 luni și 18 zile. Craiova, România

„Odată, am văzut o imagine puternică cu cineva care și-a întins mâinile în timp ce prindea o vază frumoasă în cădere, care a rămas intactă. Poza s-a lipit de mine, deoarece părea o metaforă a relației pe care încercam să o salvez, cu orice preț. Mult timp după despărțire, am continuat să beau din cana pe care mi-o dăruise. Într-o zi, cana s-a spart. Mâinile mele nu s-au putut întinde după ea precum cele din imaginea care m-a marcat.”

O CONSERVĂ DE TON ÎN SUC DE ROȘII

Durata relației: 2 ani și jumătate, București, România.


„După 2 ani și jumătate în care ne-am văzut zilnic, au urmat 3 zile în care nu am mai auzit nimic de la el. Apoi, în a 4-a zi, a venit la mine acasă, mi-a umplut tot holul cu conserve, dezinfectant, hârtie igienică, ulei de măsline și mâncare pentru pisică și apoi mi-a spus că el nu mai poate să facă asta. A fost ultima dată când l-am văzut. Era a 3-a zi de carantină. Am păstrat toate conservele în speranța că poate se va întoarce și vom găti ceva bun împreună.”

Eticheta de piele a unei sticle de vin argentinian băut în prima noapte împreună

Durata relației: 1 lună și o săptămână în Argentina, Peru și România și puțin peste 1 an la distanță (primăvara lui 2016), București, România.

„În 2016, am avut un an sabatic în America de Sud. M-am îndrăgostit de argentinianul cu 11 ani mai mic decât mine de la recepția hostelului din Patagonia. Am petrecut o noapte împreună, în 29 februarie 2016, apoi m-a tot cautat în timp ce călătoream. Și-a cumpărat bilet pentru vara spre România și a decis în 5 minute să vină cu mine în Peru. Ne plimbam la braț, se ocupa de rezervări și negocia în spaniolă cu taximetriștii.”

„Aveam impresia că am aterizat într-o altă viaţă unde făceam o plimbare de plăcere. Îi fredonam un cântec auzit în piața centrală din Arequipa – „Yo soy una fanatica de tu amor.” Mai bine de un an am ținut legătura online. În următorii 2 ani s-a întors să-și termine facultatea pe care o întrerupsese pentru muncă.”

„Mi s-a parut foarte sexy că s-a hotărât atât de repede să mă însoțească. Îi ceream sfaturi despre fripturi, vinuri și locuri din Argentina și mă simțeam bine. Femeia independentă care eram adormise puțin în timp ce făcea călătoria vieții ei de până atunci.”

Cutiuță metalică cu bomboane

Durata relației: 5 ani. București, România

„Eu în București, el in Zagreb. Mi-a oferit totul, dar am vrut mai mult... Nu ne ofeream cadouri, doar experiențe, iar cutiuța era un fel de Cutie a Pandorei, cu lucruri bune, pe care o reumpleam cu bomboane. În ea regăseam cele mai frumoase amintiri.”