
De Amalia Dobre
»
Delicii literare și vizuale de la editori
Mood boards #4
Bucata asta de poezie din „My Own Private Patriarchy” de Jennifer Chang pe care am descoperit-o la una dintre ilustratoarele mele favorite, Andreea Cristea: One father had no patience for teaching his daughter how to ride a bike. How to drive a car, how to tell the truth. How are driving and lying not the same motion forward, faster and forward, keep going, keep going… Mirela Ujică
Pe Rebecca Solnit o mai citisem ocazional pe site-ul The Guardian, dar abia după ce am terminat cartea Mama tuturor întrebărilor (editura Black Button Books), i-am devenit fan. Eseurile ei vorbesc despre presiunea rolurilor de gen, reducerea la tăcere a femeilor și a bărbaților, felul în care înțelegem azi consimțământul și puterea, nevoia de a schimba regulile.
Pe una dintre multele pagini ale căror colțuri le-am îndoit scrie: „Alte epoci și alte culturi și-au pus cu totul alte întrebări decât noi: Care este cel mai semnificativ lucru pe care-l poți face cu viața ta? Care este contribuția ta în lume și în comunitate? Trăiești conform propriilor tale principii?
Care va fi moștenirea ta? Poate că obsesia noastră pentru fericire este o modalitate de a nu ne pune astfel de întrebări, de a ignora cât de vastă ar putea fi viața noastră, cât de eficientă ne-ar putea fi munca și cât de cuprinzătoare iubirea.” Ioana Chira

Richie Culver (@richieculver) își menține locul în topul de obsesii personale. Așa că pentru motivaționala zilei, crize existențiale, gânduri spuse cu voce tare, screenshoturi pe Insta cu un strop de hate, artă supraapreciată și subapreciată în același timp, știu exact unde să mă opresc. Irina Munteanu

Dacă urmăriți newsletterul Glamour, știți deja multe lucruri despre noi. Despre mine, spre exemplu, știți că am început să citesc „On Photography“ a lui Susan Sontag, pentru că am fost obligată de fotograful Codruț Sebastian Neguț (cu el am lucrat la videoul din ediția de vară, dacă vreți să-l vedeți, nu e târziu nici acum. N-am mai avansat, tot acolo sunt cu ea, deci n-aș mai ști ce să spun în plus acum. Abonați-vă la newsletterul Glamour! Amalia Dobre

Am continuat cu poezia feminină, așa că m-am delectat cu noul volum al Svetlanei Cîrstean, apărut la începutul anului (Sînt alta, editura Nemira) și am descoperit seria scoasă la iveală în urmaatelierului de poezie queerArt200, coordonat de Teona Galgoțiu, pe care le găsiți pe revista online Cutra. Un extras:
Mama-i rasistă (așa zice tata, și tot s-a căsătorit cu ea până la urmă) Mama-mi spune „ești fată (cred) îți plac fetele (crezi). O să te rezolv eu.” Poate ea e cea mai rea dintre toți. (Sia Piperea) Karin Budrugeac

Despre cum poți atrage prosperitate financiară, aleatoriu, prin motorul de căutare preferat la nivel planetar. Am extras 2 liste esențiale și încep cu cea mai interesantă: top 10 nume de copii care vor avea noroc la bani în viață. Alexandru, Adrian, Eugen, Lucian, Camil, Bernard, David, Eric, Marius, Vlad. Din păcate nu erau și nume de fete.
Lista de culori care atrag banii în funcție de zilele săptămânii e precisă cu nuanțele și nu discriminează: luni – argintiu și ivoriu; marți – violet și vișiniu; miercuri – verde deschis și violet; joi – galben lămâie și piersiciu; vineri – albastru deschis și galben lămâie; sâmbătă – maro și turcoaz; duminică – auriu, teracota și alb lăptos. Elisabeta Gedo
Ali Smith, „Spring“ – am ales cartea asta în timp ce fata din librărie îmi spunea că ar cam trebui să citesc și „Autumn” și „Winter” înainte, dar pe lângă faptul că mi se urâse de amândouă și voiam cu oareșce disperare un germene de speranță și de primăvară, știam că Ali Smith nu poate să facă ceva care să fie altfel decât extrem de haotic și de coerent în același timp.
De asemenea, știam că Ali Smith vorbește pe limba creierului meu și că orice ar face, ne înțelegem. E o carte pe care am subliniat-o aproape integral, care trece de la simplitate și drăgălășenii la ropote de pumni în stomac, aproape la fel de natural ca viața. Brexit (când abia ce se vota), Rainer Maria Rilke, centre de imigranți, vieți intersectate, social media, Scoția, limba galeză și tot ce are de-a face cu speranța se amestecă în mod perfect (și totodată haotic), fix ca-ntr-un vis. Emilia Barbu

Go to page
We're sorry, it looks like your browser doesn't support this experience.