De Irina Munteanu
Scurt moment confesiv: nu sunt nici cea mai activă, nici cea mai entuziastă parteneră de mișcare pe care ți-o poți dori și, deși am devenit vegetariană în urmă cu un an, încă mai am de învățat cum să ajung la alimentația sănătoasă pe care mi-o doresc.
Mai știu și că nu sunt singura care simte că pandemia a afectat-o în toate felurile posibile, așa că încerc măcar să mă împrietenesc cu mișcarea. Am aflat de curând că în această aventură nu ești singur, ci ai nevoie de un partener care să te motiveze și să te ajute să înțelegi că mișcarea poate fi terapeutică, iar baza reeducării corporale ține de obiceiuri sănătoase.
Cu același gând a plecat și Alexandra Minghiuș, instructor de aerobic și fitness, când a fondat Atelierul pentru Mișcare Terapeutică, în București.
De la trasee pe munte, ture cu bicicleta, antrenamente de box și meciuri de tenis, Alexandra e îndrăgostită de mișcare, iar de când o practică în mod susținut spune că „ a urcat într-un TGV, în loc să mai călătorească cu CFR”. Asta și faptul că a demisionat dintr-o corporație și s-a apucat de box cu fostul ei șef.
Mișcarea terapeutică constă în lucrul la nivel individual, prin exerciții personalizate, menite să ne facă să înțelegem cum funcționează corpul nostru ca resursă, în funcție de scopul propus.
Asta înseamnă sesiuni personalizate ce îmbină masajul de relaxare cu antrenarea musculaturii, streching, exerciții cardio și consiliere psihologică, toate sub același acoperiș: „un acasă pentru sistemul tău nervos”, cum îl numește Alexandra.
Pentru că este problema pe care o observă cel mai des la clienții ei, Alexandra urmărește să lucreze cu energia vitală. „Oamenii susțin că nu au energie să facă sport. Ceea ce descoperă pe măsură ce încep să facă mișcare este că energia vine tocmai din faptul că fac mișcare.”
Nu mai e un secret pentru nimeni că lipsa de mișcare a fost accentuală de pandemie, iar efectele ei se văd atât la nivel fizic, prin probleme de sănătate, cât și psihic. „Fizic, se instalează o lentoare în activare în sarcină, indiferent de natura ei. Psihic, ajungi să ai conflicte interioare care nu îți permit să iei parte la viață. Te trăiește viața pe tine, nu tu pe ea.”
„Pandemia a adus și izolarea la domiciliu. Nu sunt mulți cei care își pot face singuri un program de mișcare regulată, acasă. Sunt și mai puțini cei care se pot ține de el pe termen mediu și lung. Apare lipsa motivației, însingurarea. De unul singur poți face multe lucruri, însă cu un partener de mișcare sau cu un antrenor, poți face și mai multe - de aceea eu am gândit antrenamentele ca pe o activitate în echipă.”
Pentru a ajunge să alegi conștient alte opțiuni și să-ți eliberezi nu numai corpul, ci și gândurile și emoțiile recurente, sfatul antrenorului este să-ți observi obiceiurile de mișcare și să începi să explorezi noi scheme.
„Atunci când ne adresăm corpului, de fapt ne adresăm deopotrivă minții și sistemului nervos”, spune Alexandra. „Obiceiurile care înfrânează atingerea scopului? Multe taskuri într-o zi. Obiceiurile adaptate, care devin accelerație pentru scop, se împart în două: una cu importante și urgente, și o alta cu importante, dar care mai pot aștepta 1-2 zile.”
„Când avem însă de-a face cu obiceiuri proaste, adânc înrădăcinate, este o copilărie să ne așteptăm ca cei mai mulți oameni să le învingă cu ajutorul voinței”, mai spune ea.
„Ne îndreptăm atenția spre Mediu/Context, adică tot ce ne înconjoară (inclusiv mediul intern), unde o acțiune pe care tocmai ai realizat-o este un semnal pentru o alta. Să spunem, de exemplu, că ți-ai propus să ieși la alergat mâine dimineață. Lucrezi cu arhitectura mediului și îți pregătești de seara echipamentul astfel încât acesta să devină un indiciu pentru sarcina propusă.”
Iar la final, câteva gânduri înainte să te pui în mișcare: „Focus. Focus. Focus. Focus. Deci trebuie să reziști tentației uriașe de a fi captat(ă) de acțiunea filmului minții tale și să rămâi focalizat(ă) pe ceea ce ți-ai propus. Asta provocare!”
„Sportul iubește orice corp. Îi întinzi un deget și se lipește de tine, devine prietenul tău special (mai ales) când ești introvert și înțelegi că ai nevoie să crezi în oameni. Contează oamenii. Contează echipa cu care lucrezi. Contează să vă cunoașteți obiectivele, să colaborați între voi foarte bine și o să vezi cum echipa se sudează.”
„Urmează cele mai roditoare anotimpuri: înarmează-te cu anticorpi, vitamina D și somn odihnitor. În spatele ușilor închise încă se fac progrese. Nu îți pierde speranța!”
Acum că ți-ai făcut antrenamentul, poate te întrebi ce să mănânci seara ca să dormi mai bine. Îți spunem noi!