Palazzo Daniele, Puglia

Se va deschide pe 15 aprilie în casa filantropului Francesco Petrucci. Nimic deosebit, doar vreo 150 de ani de istorie. Situat convenabil între minimalism și farmec deosebit de secol XIX. Cu un apartament care deține o întreagă aripă a clădirii. Un pic ca în „Frumoasa și Bestia“, probabil că au și obiecte vorbitoare. 

Am merge cu Jude Law, versiunea „Talented Mr. Ripley“, mulțumim

Cum o fi să #wakeuplikethis?

Villa Barbarigo, Veneto

Un exemplu modest de complex monumental cu una dintre cele mai mari grădini de gen păstrate bine din secolul al XVII-lea. Luigi Bernini, fratele mai celebrului Gian Lorenzo, a avut de-a face cu toată tărășenia și putem spune că s-a descurcat OK.

Sigur, se putea mai bine.

Dar se putea și mai rău, dacă stăm să ne gândim.

Am putea să bem niște suc de portocale stropit cu prosecco alături de Vincent Cassel aici.

Casa Iris, Orbetello

Nu e decât o vilișoară de secol XVI situată în Toscana, lângă o lagună, aparținând unui stilist italian căsătorit cu un american, astfel încât fantezia „Call me by your name“ să fie completă. Ah, și la restaurarea ei a lucrat aceeași echipă care a meșterit la Capela Sixtină. Nu e mare brânză, fac asta des.

Am putea să luăm un mic dejun delicat cu Timothée Chalamet aici, dacă tot l-am menționat.

Simplu, frumos, nepretențios. Ca dorințele noastre, practic.

Villa Valguarnera, Sicilia

Deținută de Prințesa Vittoria Alliata di Villafranca, inspirație pentru Giuseppe Tornatore și Dolce & Gabbana, construită în plin avânt de spirit alchimic de secol XVIII. Au trecut pe aici personaje precum Goethe sau Rudolf Steiner, dar și Sophia Loren.

E firesc să urmăm noi.

Îl luăm pe Christian Bale cu noi.

(Versiunea Batman, în caz de descinderi ale Mafiei, căci locul are niște povești interesante)

Residenza Napoleone III, Roma

Exact, se numește așa pentru că Împăratul Napoleon al III-lea locuia aici pe la 1800 toamna. Există apartamentul Napoleon, dar există și varianta rooftop, privind languros către Piazza di Spagna, într-un spin-off de succes pentru „La Grande Bellezza“.

O chestiune destul de relaxată, la urma urmei.

Un espresso, un croissant, un Benicio del Toro care să se uite urât la noi.

Incredibil cum zboară timpul când te distrezi în palate în care au dormit împărați!