De Irina Munteanu

»

Electronic Beauty

Incursiune în lumea Ioanei Vreme Moser, artistă sonoră și naratoare transmedia

Meet the artist

Obiecte (re)găsite și reinterpretate, instrumente inventate, circuite anacronice și un alter ego ultra femme hipnotizant. Tocmai ai pătruns în universul Ioanei Vreme Moser.

ENCHANTÉ
ENCHANTÉ

Pe Ioana Vreme Moser, artistă sonoră și naratoare transmedia, am descoperit-o de curând prin alter ego-ul ei, Coquetta. După zece ani de balet clasic și o copilărie petrecută pe scena Operei din Timișoara, Ioana mărturisește că a aspirat la un standard de frumusețe ideală pe care acum o deconstruiește circuit cu circuit.

Performance-ul ei cu același nume urmărește un ritual de înfrumusețare ritmic, realizat cu un amalgam de produse cosmetice transformate în instrumente electronice și adunate sub forma unui salon ambulant construit de ea.

În funcție de forma și istoria fiecăruia, obiectele primesc o funcționalitate nouă și un sunet specific, iar în final, „mecanismul” de a aplica machiajul devine sunetul care ghidează întregul performance.

Finders, keepers

Majoritatea obiectelor care ajung în atelierul ei, precum pantofii cu toc sau cutiile de peruci, le găsește fie abandonate, fie în târguri de vechituri. Altele vin chiar din trusa ei intimă – cum ar fi peria de păr pe care a transformat-o într-un generator de zgomot și machiajele pe care le-a pus pe motoare.

Am stat de vorbă cu Ioana despre instrumentele electro-mecanice create de ea și legăturile dintre obiectele obișnuite pe care le colectează și memoria acestora.

De unde vine fascinația ta pentru electronică și pentru muzică?

Am dezvoltat interes pentru ambele încă din copilărie. Muzica am asimilat-o prin dans, mai exact prin balet clasic. Electronica în forma în care o practic astăzi a apărut din jocurile pe care le practicam în sufrageria bunicilor. Îmi plăcea să construiesc orașe cibernetice din cuburi și hârtii desenate, în care totul funcționa într-un sistem intercorelat. Astăzi mă gândesc la ele ca la primele circuite anacronice.

Pentru mine desenul a fost elementul care a legat totul împreună – muzica devine rezultanta unui desen, unui circuit electronic în care electronii sunt în mișcare.

Când ai început să transformi obiecte uzuale în instrumente electronice?

M-a interesat mereu felul în care obiectele de uz casnic poartă o istorie personală, de la materialele din care sunt construite, la interacțiunile zilnice pe care le avem cu ele. Din întâmplare, acum doi ani, perioadă în care electronica mă preocupa profund, am găsit o cutie din catifea roșie pentru machiaj, pe stradă în Berlin.

Catifeaua roșie, în memoria mea, e conectată cu opera din Timișoara și cu baletul. M-am gândit imediat la posibilitatea de a porni o serie de generatoare de sunet (cu catifea), din obiecte uzate ce aparțin unui univers feminin.

Care a fost primul instrument pe care l-ai creat?

La început am abordat sunetul prin limbajul pe care îl aveam la dispoziție: desenul. Kairotoskope a fost primul instrument opto-kinetic în care am folosit desen și persistența viziunii pentru a crea mișcare și sunet.

Obiectul era compus dintr-un disc de doi metri diametru, învârtit de un motor de mașină de spălat, care odată sincronizat cu o lumină de stroboscop, anima desenele de pe suprafață. Desenele figurau linii care se ondulau, sunete în formă grafică.

Lucrarea ta, Coquetta, pare să fie într-o continuă evoluție. Care a fost ideea de la care ai pornit?

Inițial am atașat obiecte stigmatizate, feminine, unei lumi electro-mecanice inginerești. Mă gândeam să construiesc un univers absurd în care să mă pot juca cu stereotipuri. Am integrat ritualul machiajului și a cochetăriei ca notație muzicală. Cosmeticele devin instrumente electronice și alterează atât înfățișarea mea, cât și a circuitelor din cutiile de peruci.

COQUETTA PE INSTAGRAM
COQUETTA PE INSTAGRAM

Pe parcursul proiectului am construit diverse instrumente, toate fiind parte dintr-un arsenal de înfrumusețare: Parfumuri ultrasonice, Farduri inductive, Tocuri electronice, Bustieră electronică… și așa mai departe. Instrumentariumul se tot dezvoltă și crește. Momentan am finalizat un studio de machiaj ambulant ce se pliază într-o valiză.

Cât de personală este Coquetta pentru tine?

Coquetta este o divă absolută, glam, cu talie de viespe și, preferabil, păr blond mătăsos. Poartă mult machiaj și mestecă gumă. Un soi de femeie fatală, prin aparența ei sexualizată, un model la care generația mea a privit cu evlavie.

Mă identific cu aspirațiile de a deveni Coquetta și repercursiunile aferente. Performance-ul folosește ritualul machiajului pentru a deconstrui Coquettele, și tot ce înseamnă standard ideal de frumusețe. Machiajul e aplicat repetat, ritmic, în straturi, până ce pielea devine mânjită.

Dacă ar fi să descrii tu felul în care sună Coquetta, cum ai face-o?

Coquetta sună ca o Barbie dezamorsată. Folosesc momente melodice repetative și frecvențe pure pentru a crea atmosfera unui salon de frumusețe. Deasupra sunetelor aplic machiajul. Fiecare obiect de machiaj are un sunet specific.

De exemplu, fondul de ten sună zgrumțuros ca un fierastrău, fardurile aduc a zgomote de țânțari, iar rujul reverberează ca o freză de dentist. Majoritatea sunetelor le-am construit în relație cu istoria recentă a obiectelor de machiaj. În cazul rujului, de exemplu, am încercat să ilustrez prin sunet componentele chimice din interior (precum plumbul) și toxicitatea lor. În final, procedeul de a aplica machiaj devine sunetul care ghidează întregul performance.