În timp ce (nu) dormi

De Mădălina Ionescu

În toată vâltoarea nopților albe, oare nu ne scapă din vedere faptul că somnul este totuși un element vital pentru sănătatea pielii? Investigăm fenomenul.

Mereu mi-a fost dificil să-mi disciplinez somnul. De mică am avut această relație disfuncțională cu el, oscilând între nopți cu prea multe ore dormite și altele care mă țineau cu privirea ațintită în tavan. De-abia la maturitate mi-am dat seama că ar trebui să fie un proiect disciplinat și că, dacă mi-l ofer numai în porții mici și deficitare, efectele se vor vedea pe termen lung.

Am învățat în timp să-mi temperez veghea nocturnă și o vreme a fost OK. Cu șapte-nouă ore dormite în fiecare noapte, ca la carte. Fie, cu mici excepții, când mai ieșeam prin oraș sau dansam pe undeva. Apoi a venit pandemia și am scăpat din nou totul de sub control. Stresul și anxietatea acumulate s-au tradus printr-un nou șir de nopți albe. Apoi cu „recuperare” din plin. Apoi iar cu insomnii.

„Somnul, din păcate, nu se recuperează” este fraza care mi-a rămas în cap după ce colega mea, Irina, a vorbit, anul trecut, cu dr. Doina Dumitru-Didița, medic specialist în somnologie și co-fondatoare Somnolog. Frază după care încerc să-mi ghidez acum igiena somnului. Problema este că până să ajung la liman au apărut schimbările la nivel fizic.

Pentru că, da, programul ăsta haotic, plin de fluctuații, se traduce și prin semne vizibile la exterior. Una dintre ținte, poate chiar prima: pielea, cu accent pus pe aspectul tenului. Cearcăne, pungi sub ochi, o culoare cenușie – toate pot fi semnale de alarmă pe care epiderma le transmite pentru că este privată de un somn liniștit și odihnitor.

Noaptea, când dormim, organismul se reface, iar acest proces include și pielea. Practic, odihna profundă accelerează ritmul de dezvoltare și refacere a celulelor. La polul opus, din cauza unui somn sărac, fluxul de sânge se reduce, iar fibrele de colagen nu mai sunt reparate. Așa apare primul semn alarmant: lipsa de vitalitate a pielii.

„Ca urmare a oxigenării scăzute, pielea va căpăta și o culoare mai vineție, vizibilă în special în jurul ochilor, unde tegumentele sunt mult mai subțiri. Ochii congestionați, cu cearcăne, sunt un alt indiciu care arată că o persoană nu a avut parte de suficient somn”, spune dr. Laurențiu Vlădău, medic dermatolog și coordonator al clinicii Hebra Dermatologie.

Dar povestea nu se termină aici. Se pare că somnul deficitar este perceput de către organism ca o formă de stres. O arată și numeroase studii, o confirmă și medicii.

„Hormonul creșterii este eliberat în mod natural atât la începutul, cât și în fazele tardive ale somnului. Acesta are un rol esențial în stimularea producției de celule noi și în sinteza de colagen. Deci susține regenerarea pielii în timpul nopții. Atunci când nu are parte de suficient somn, corpul produce, în schimb, mai mult cortizol, hormonul stresului, care degradează colagenul”, completează dr. Vlădău.

Astfel, apar tot felul de erupții cutanate și alte inflamații la nivelul tenului, alături de accentuarea acneei, eczemelor, psoriazisului sau a alergiilor, potrivit specialistului. Iar „cortizolul în exces acționează direct asupra glandelor sebacee și le stimulează să producă mai mult sebum, lucru care se traduce prin inflamație și erupții acneiforme. Un alt efect este scăderea cantității de ceramide pe care o sintetizează pielea în mod normal”, punctează și dr. Adelina Vasilescu, medic dermatolog la AVRA Aestethic Institute.

„Ceramidele sunt o componentă esențială pentru funcția de barieră a pielii, fiind practic cimentul care unește celulele la suprafață. Dacă ele nu sunt prezente în cantitate optimă, crește pierderea de apă transepidermică, apare deshidratarea pielii, iar aceasta va fi mult mai expusă agresorilor de mediu (bacterii, substanțe iritante, alergeni) din timpul zilei. Chiar și pe un ten sănătos pot apărea erupții acneiforme, eczeme, dermatite și o sensibilitate accentuată”, avertizează expertul.

Practic, această compromitere a barierei de protecție înseamnă o acțiune defectuoasă a mecanismelor vitale de funcționare. Mai mult, scăderea nivelului de umiditate despre care avertizează dr. Vasilescu este direct proporțională și cu cea a pH-ului, ducând la conturarea unui aspect tern al tenului.  

Dar nu am terminat: o igienă nefastă a somnului poate să influențeze și îmbătrânirea cutanată. Asta a fost concluzia unui studiu din 2014 al British Association of Dermatologists, care a evaluat îmbătrânirea intrinsecă (factori interni: genetică, fiziologie proprie, boli etc.) și extrinsecă (factori externi: radiații ultraviolete, poluare, stil de viață etc.).

Astfel, oamenii care dorm bine au avut scoruri de îmbătrânire intrinsecă mai mici, iar cei cu o calitate slabă a somnului prezintă niveluri crescute de deshidratare și un procent mai mare de riduri. „Lipsa somnului contribuie la accelerarea procesului de îmbătrânire a pielii, deoarece degradează colagenul și elastina”, precizează dr. Vasilescu. Mai mult, s-a demonstrat că semnele îmbătrânirii pielii sunt mai vizibile în cazul persoanelor care dorm mai puțin de cinci ore pe noapte.

Predispoziția: de două ori mai multe linii vizibile, în comparație cu persoanele care dorm minimum șapte ore. „Da, sunt noi tehnici de corecție și atenuare a procesului de îmbătrânire, dar adesea sunt pierdute din vedere măsurile generale obligatorii pentru menținerea sănătății pielii, printre care și somnul. Cum un copil are nevoie de somn suficient pentru a crește, un adult are nevoie de același lucru pentru o piele suplă și sănătoasă”, amintește dr. Vlădău.

Ce-i de făcut? Putem începe prin a transforma în obiceiuri zilnice mici practici benefice. Prima pe listă: să nu mai depășim ora recomandată de culcare: 23:00 - 23:30.

Apoi, pentru că respectarea ritmului circadian poate face diferența dintre un somn deficitar și unul odihnitor, e nevoie de un cadru propice în dormitor: un aer care să nu fie prea uscat, o saltea potrivită, o temperatură ambientală ideală, de 18-20°C, deconectare de la tehnologie, draperii trase. Toate acestea pot fi semnale ideale pentru organism că este timpul să-și încetinească ritmul.

Dar să ajungem și la ce putem face pentru piele. În mare, nu trebuie să neglijăm rutina de îngrijire dinainte de culcare, având în vedere că epiderma este mai receptivă la ingredientele active din produsele de skincare, putând să le absoarbă cu mai multă ușurință, și nici nu mai concurează cu factorii de mediu din timpul zilei.

Așadar, abordarea ar trebui concentrată pe „reducerea daunelor produse de radicalii liberi, prin așa-numitul efect antioxidant, care duce la diminuarea inflamației, refacerea fibrelor de reticulină, elastină și colagen, care ajută la îmbunătățirea fermității pielii, și stimularea producerii de acid hialuronic, pentru un aspect mai catifelat”, după cum recomandă dr. Vlădău. Și acum somn ușor!

Created with Newsroom AI