Marți, Karl Lagerfeld, legendarul director creativ de la Chanel, a murit. Avea 85 de ani.

Lagerfeld lucra pentru Chanel din 1983 și devenise, practic, sinonim cu brandul francez, chiar dacă lucra și pentru propriul brand.

Pentru o zi, Instagramul a devenit un fel de Karlstragram iar tributurile au curs în cascadă. 

Și Facebook-ul a fost plin de mesaje de condoleanțe.

Ca acesta:

Au urmat inevitabilele discuții despre cine îi va moșteni averea (se pare că Choupette, pisica lui) și despre cine îi va lua locul la Chanel: Virginie Viard.

Între timp, în România, majoritatea mesajelor online au fost din categoria „RIP Justiția”.

Pe foarte scurt, Tudorel Toader, ministrul Justiției, a dat peste noapte o ordonanță prin care, practic, preia controlul asupra acestui domeniu.

Dincolo de faptul că a promis Uniunii Europene și Comisiei de la Veneția că nu mai face asta, Tudorel a scos Secţia specială pentru investigarea magistraţilor de sub controlul Procurorului General și a interzis delegările pe funcții de conducere în procuratură.

Știu că sună a legaleză, dar explic imediat de ce este grav.

Prin scoaterea respectivei secții de sub autoritatea Procurorului General, se dă liber la blocarea tuturor dosarelor în care sunt implicați politicienii aflați la guvernare, prin mutarea lor la procurori pe care îi pot controla, cum ar fi Adina Florea.

Aceasta se chinuie de ceva vreme să preia controlul asupra dosarului lui Dragnea de la DNA.

A cerut să preia dosarul TelDrum de patru ori, deja.

În plus, prin blocarea delegărilor, Tudorel forțează numirea unor procurori favorabili PSD la Parchetul General și DNA.

Nu e tot!

Dintr-o știre demnă de satiră, dar adevărată, aflăm că Lumea Justiției (aka LuJu) i-a dat în judecată pe Frans Timmermans, prim-vicepreședinte al Comisiei Europene, și pe comisarul Vera Jurova, iar secția lui Tudorel a înregistrat plângerea.

Justiția din România nu are competența de a investiga membri ai Comisiei Europene.

Noile mișcări ale guvernaților i-au exasperat pe cei de la Bruxelles, care au ținut să spună asta public.

Rămân la subiectul justiție pentru a nota faptul că un tribunal din Harghita a decis ca 25 de persoane din Țăndărei implicate în trafic de minori să fie achitate.

Din fericire, decizia nu e definitivă și poate fi atacată de procurori.

Din nefericire, o investigație din Libertatea ne spune că procuroarea DIICOT care se ocupă de caz nu-și face treaba așa cum trebuie.

Între timp, la periferia politicii, chiar dacă referendumul Coaliției pentru Familie le-a demonstrat că nu sunt prea populari, bigoții și-au găsit noi teme de atac.

Cum ar fi o bandă ilustrată publicată de Andreea Chirică în The Guardian, despre homofobia bucureștenilor și viața de noapte a cuplurilor LGBT. Oamenii au reacționat exagerat la publicarea ei.

Înfrângerea Laurei Bretan în finala de la Eurovision a stârnit al doilea scandal.

Au fost acuzații că juriul a pedepsit-o pentru o declarație de sprijinire a referendumului și s-a ajuns chiar la un denunț la CNCD și interpelări în Parlament. Alex Tocilescu spune că totul a pornit de la un comentariu de pe un cont fake.

Iar Diana Meseșan a făcut ce n-au făcut acuzatorii, a stat de vorbă cu unul dintre jurații atacați. Acesta a spus că versiunea live a fost diferită de cea de studio și că alți doi membri, care nu erau gay, au acordat tot note mici.

O discuție care s-a stins repede a fost cea despre rolul companiilor în finațarea ONG-urilor.

După ce OMV Petrom a anunțat că va dona 10 milioane de euro pentru primului spital de oncologie și radioterapie pediatrică din România, un proiect al Asociației Dăruiește Viață, unii au comentat că investiția în spitale ar trebui să fie treaba statului.

Însă chiar statul a creat instrumentele pentru astfel de sponsorizări (și ar putea să le mai îmbunătățească) și e bine că a făcut-o.

Eterna conducătoare a învățământului românesc, Ecaterina Andronescu, s-a gândit că ar fi o idee bună să pună copii cu cerințe educaționale speciale (CES) în clase separate, când toată lumea spune că aceștia ar trebui să învețe alături de copii obișnuiți.

Scandalul a făcut-o să revină repede asupra afirmației, dar a fost o situație care spune multe despre sistemul nostru de învățământ.

Diana Onicioiu despre cum funcționează CES

Să ne mai mire atunci faptul că, la o grădiniță din București, o fetiță de 5 ani cu autism a fost ascunsă de educatoare într-o clasă goală, ca să dea bine la inspecție?

Tot săptămâna asta am avut și două aniversări!

S-au împlinit 143 de ani de la nașterea lui Brâncuși, pe 19 februarie, ceea ce a dus la destule mesaje pășuniste depre universalitatea țăranului român.

Dar și la această amintire savuroasă a lui I. D. Sîrbu

Pe 20 februarie, s-au împlinit 163 de ani de la eliberarea romilor din sclavie. Nu este recomandată lectura comentariilor de pe Facebook.

Citește această amintire din copilăria unui rom

Sau despre importanța romilor în teatrul românesc

Am găsit de asemenea un articol despre atacul de cord la femei.

Acestea îl descoperă, de regulă, cu 30 de minute mai târziu decât bărbații. E important să recunoști simptomele.

Citește asta!

Duminică, blogger-ul Matt Watson a acuzat YouTube că facilitează accesul pedofililor la conținut cu minori (și că aceștia folosesc sistemul de comentarii pentru a comunica între ei).

Iată cum funcționa sistemul

Companii precum Disney, Epic Games și Nestlé au oprit, temporar, reclamele pe YouTube, iar compania a anunțat că a luat măsuri pentru a bloca acei utilizatori și a șterge comentariile nepotrivite.

Au anunțat chiar și poliția, acolo unde era cazul.