de Irina Munteanu

Holiday blues vs. depresia sezonieră: kit de supraviețuire în pandemie

Dacă până acum presiunea sărbătorilor era insuportabilă pentru unii dintre noi, anul acesta lucrurile s-au complicat și mai tare – acum, provocarea este să ne descurcăm fără ceea presupunea în mod obișnuit acea presiune.

Pentru că pandemia ne ține în propriile case, departe de familie și de cei dragi, iar „magia sărbătorilor” pare și mai imposibil de simțit, am vrut să ne înțelegem mai bine sentimentele de tristețe și de anxietate cauzate de noul sezon, dar și de sărbătorile de iarnă, în special într-un context în care nu ne-am mai aflat până acum, și să aflăm cum putem să le manevrăm.

Ruxandra Bunea, psiholog clinician și psihoterapeut adlerian, ne-a explicat ce sunt „holidays blues”, cum se manifestă și cum se diferențiază de depresia sezonieră, dar și care sunt primele semne ale acesteia din urmă și modurile prin care o putem ține sub control, chiar și în timpul pandemiei.

Diagnostic diferențial

Pentru că perioada de iarnă vine în mod normal la pachet cu temperaturi scăzute și mai puțină lumină, se poate crea ușor o confuzie. „Până și urșii hibernează, dar asta nu înseamnă că au depresie sezonieră. Nu trebuie să facem confuzie între o firească «lene de sezon», în ton cu nevoile organismului nostru, și ceva mai mult de atât - holiday blues sau depresie de iarnă”, spune Bunea.

Dacă starea depresivă începe toamna și durează pe toata perioada iernii, avem de-a face cu tulburarea afectivă sezonieră (TAS), „recunoscută oficial de Manualul de diagnostic și statistică al bolilor mentale ca fiind una din formele de manifestare ale depresiei majore.” În același timp, „lipsa luminii naturale poate declanșa un dezechilibru biochimic la nivelul creierului și dereglarea ritmului circadian, astfel încât episoadele depresive apar doar sezonier, însă nu într-o formă mai puțin gravă”, mai adaugă psihoterapeutul.

Senzația că activitățile zilnice sunt mai dificile decât de obicei, tendința de a dormi sau a mânca mai mult, dificultățile de concentrare și stările de oboseală, iritabilitate și singurătate sunt semnele pe care trebuie să le ai în vedere. „Aceste semne variază în intensitate de la caz la caz, iar dacă afectează semnificativ calitatea vieții, este recomandată o consultație la un psiholog sau un psihoterapeut.”

Cât despre perioada sărbătorilor de iarnă, chiar dacă ne plac, acestea aduc odată cu ele emoții puternice, stres și epuizare. „Pentru cei care experimentează holiday blues, activitățile care sunt legate în mod specific de sărbători (mesele în familie, evenimentele sociale, oferirea de cadouri) pot cauza sentimente de tristețe sau anxietate”, avertizează psihoterapeutul.

De la presiunea de a ne simți veseli și sentimentul de vinovăție atunci când nu o facem, la amintirile sărbătorilor trecute care influențează felul în care ne raportăm la ele în prezent, lipsa posibilității de a ne întoarce acasă și așteptările nerealiste alimentate de reclame și social media, sunt doar câteva dintre multele motive care ne pot declanșa sau înrăutăți stările depresive în preajma Crăciunului.

A înrăutățit pandemia lucrurile?

Ruxandra Bunea spune că a observat încă de la începutul pandemiei că oamenii care sufereau înainte de tulburări de dispoziție sau anxietate se confruntă acum cu o agravare a stărilor, „un fel de regres, de întoarcere la vechile obiceiuri nesănătoase pe care reușiseră, poate, să le depășească.”

De la sentimentul de singurătate care va fi amplificat de restricțiile de călătorie, carantina prelungită sau doliul în plus cauzat de COVID-19, la problemele financiare și stresul la care suntem supuși constant, efectele pandemiei vor continua să se vadă asupra celor care se confruntau deja cu holidays blue și/sau tulburare afectivă sezonieră, dar nu numai.

„E foarte important să înțelegem că întreaga noastră realitate s-a schimbat fundamental, atât colectiv, cât și personal, într-un timp foarte scurt”, explică Bunea. „Am pierdut controlul, planurile sau chiar mecanismele de coping pe care le aveam pentru a nu simți dureri emoționale mai vechi și am rămas cu singurătatea ca un revelator de sine, care ne arată așa cum suntem, așa că este necesar să fim blânzi cu noi și să găsim alte modalități de a ne echilibra emoțional în vremurile acestea răsturnate.”

Ce este de făcut?

Când totul pare că s-a întors pe dos, este ușor să te concentrezi pe lucrurile care nu funcționează. Psihoterapeutul crede că pentru a reuși să ieșim cu bine din ceea ce sperăm să fie ultima iarnă de pandemie, este nevoie să ne păstrăm o percepție corectă asupra situației actuale și să ne concentrăm pe ceea ce putem face pentru noi și pentru ceilalți.

Nici nevoile emoționale fundamentale nu trebuie neglijate, cu atât mai mult în perioada asta. „Betty Lou Bettner, psihoterapeut de orientare adleriană, a sintetizat patru nevoi emoționale de bază, pe care le avem cu toții, indiferent de vârstă - nevoia de conectare, de a conta, de a fi capabili și de a avea curaj”, amintește Bunea.

Pentru a ne simți conectați este important să păstrăm legătura cu familia și cu cei apropiați, chiar dacă nu sunt posibile vizitele. „Întâlnirile virtuale sunt o alternativă potrivită, dar și o ocazie bună pentru ca interacțiunile sociale sau masa de familie să fie mai puțin despre mâncare, și mai mult despre conectare emoțională cu ceilalți. Privește-o ca pe o revenire asupra a ceea ce contează de fapt. Până și Moș Crăciun se întâlnește anul acesta cu copiii pe Zoom.”

Pe lângă menținerea unei rutine zilnice, somnul suficient și setarea unor limite, există și alte moduri prin care ne putem simți capabili. Cum ar fi de pildă să facem lucrurile altfel. „Contrar opiniei majorității, nu există reguli despre cum să ne petrecem vacanța de sărbători; dacă vechile obiceiuri declanșează amintiri neplăcute, atunci poți înlocui, de exemplu, gătitul felurilor clasice de mâncare cu altfel de gustări sănătoase”, recomandă Bunea.

Așa cum putem să oferim și altfel de cadouri, mai simple și personale, pentru a simți că avem curaj în fața provocărilor vieții. „Dacă ne confruntăm cu probleme financiare, o felicitare scrisă de mână și trimisă prin poștă sau un cadou simbolic, confecționat manual, pot conta chiar mai mult decât un obiect scump.”

La fel de bine însă ne putem dărui grija și timpul celor care au cea mai mare nevoie de asta. „Oferind o bucurie unui copil sau unui bătrân, îi poate afecta pozitiv timp de mai mulți ani - efectul pe care îl avem asupra unor oameni este transmis mai departe de către aceștia în moduri în care este posibil să nu conștientizăm.”

„Sărbătorile nu trebuie să fie perfecte pentru a fi speciale, iar noi nu trebuie să fim într-un anume fel pentru a fi valoroși”, concluzionează psihoterapeutul Ruxandra Bunea. „Avem ocazia să ne antrenăm curajul de a fi imperfecți și, mai mult decât atât, de a trăi sărbători imperfecte.”

RĂMÂI LA CURENT
RĂMÂI LA CURENT

În final, dacă stările depresive nu scad în intensitate, depășesc puterea de autocontrol, încurcă funcționarea de zi cu zi sau persistă și după trecerea sezonului, toate acestea pot fi semnalele a ceva mai mult decât holiday blues sau depresie de iarnă ușoară. În acest caz, un specialist, un psiholog clinician sau un psihoterapeut vă pot oferi sprijinul necesar pentru a înțelege și a depăși suferința pe care o simțiți.

DESCOPERĂ NOUL GLAMOUR!
DESCOPERĂ NOUL GLAMOUR!