_

Așa că punem cap la cap cele mai proaspete știri eco din lume și completăm informațiile pe care le-am strâns până acum despre lucrurile pe care le putem face ca să ne reducem amprenta asupra pământului și ca să ne asigurăm că păstrăm un echilibru între noi și natură.

Albinele au fost declarate cele mai importante ființe de pe planetă ___

Albinele sunt cele care fac posibilă producția a 70% dintre alimentele care asigură hrana umană la nivel global și se află, deja de mult timp, pe lista speciilor aflate pe cale de dispariție, cu o scădere a populației de aproape 90%.

___

Pe lângă faptul că sunt cruciale pentru păstrarea echilibrului ecologic, albinele oferă unul dintre cele mai recunoscute servicii ecosistemice - polenizarea, prin care contribuie constant la diversitatea genetică și biotică. Totodată, albinele acționează și ca indicatori naturali cu privire la calitatea mediului: prezența, absența sau fluctuațiile numărului lor pot trage un semnal de alarmă specialiștilor în probleme de mediu.

La întâlnirea Royal Geographic Society din Londra de anul acesta, Earthwatch Institute a declarat albinele ca fiind cele mai importante ființe vii de pe planetă în prezent.

București, pe locul 6 în topul celor mai poluate orașe din Europa ___

Potrivit Europe: Pollution Index pe anul 2018, un studiu care măsoară gradul de alterare al calității aerului din zonele urbane, Bucureștiul este pe locul șase în topul celor mai poluate oraşe din Europa. Capitala este urmată de Timișoara, pe locul 18, Iași, pe locul 28, Cluj-Napoca pe locul 45 și Brașov, pe 63. Din totalul de 72 de orașe europene analizate în cadrul studiului, ultimele poziții și cele mai bine clasate sunt ocupate de Stockholm, Zurich, Helsinki și Reykjavik.

___

În același timp, 22 de orașe din România au fost incluse în raportul „Cele mai poluate oraşe din lume” realizat pe anul 2018, de platforma AirVisual, care colectează date în timp real. Analiza realizată a urmărit informații calitative obținute din surse de monitorizare publică și include, în total, 3000 de orașe din întreaga lume.

___

Potrivit studiului, principalii factori care sporesc numărul de particule fine în suspensie, care contribuie la degradarea calității aerului , sunt traficul, industria și sistemele de încălzire ale locuințelor. 64% din cele 3.000 de oraşe cuprinse în raport depăşesc cu mult indicele de poluare recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Numărul oamenilor care suferă de foamete este în creștere din cauza schimbărilor climatice ___

Un nou raport ONU ne avertizează că nivelul foametei pe plan mondial a crescut pentru al treilea an consecutive după decenii de declin. Pe lângă favorizarea conflictelor, criza climatică declanșează secetă și fenomene meteo extreme care pun în pericol recoltele agricole.

În acest an, rezervele de hrană au scăzut din cauza inundațiilor, căldurii excesive și a furtunilor tropicale. În Zimbabwe, economia începe să resimtă seceta îndelungată și daunele aduse de ciclon, iar în Kenya sezonul ploios este din ce în ce mai scurt, în condițiile în care statul african se confruntă cu ani secetoși o dată la doi sau trei ani.

___

Potrivit speciliștilor, criza climatică afectează astăzi 821 milioane de oameni din întreaga lume, dintre care 150 de milioane sunt copii, iar eradicarea foametei ar putea fi posibilă doar cu angajamente politice, măsuri radicale și investiții inpirate.

Albania a interzis defrișările de păduri ___

O nouă lege adoptată în Albania interzice defrișările realizate în lipsa unei autorizații cât și exporturile de lemn și pedepsește orice activitate ilegală de tăiere a pădurilor cu până la zece ani de închisoare.

___

Potrivit ministrului mediului, Lefter Koka, situația pădurilor din Albania este una mai mult decât alarmantă: „Albania se confruntă cu o catastrofă ecologică și suntem obligați să luăm măsuri drastice împotriva exploatării forestiere în scopuri comerciale și a comerțului asociat”, a argumentat ministrul mediului, înaintea votului. Conform statisticilor publicate de către autorități, înainte de 1990, pădurile Albaniei acopereau 51% din teritoriul țării, iar în prezent, procentul de suprafață împădurită s-a redus la 25%.

Record la emisii de gaze cu efect de seră în 2018 ___

Potrivit unui raport publicat de Societatea Meteorologică Americană, gazele cu efect de seră, responsabile pentru încălzirea globală, au atins niveluri fără precedent în 2018, în comparație cu rezultatele măsurătorilor realizate în ultimii 60 de ani.

___

Concentrația globală de dioxid de carbon a fost cu 2.4ppm mai mare ca în 2017, iar influența tuturor gazelor cu efect de seră din atmosferă asupra încălzirii globale și schimbărilor climatice este acum cu aproape 43% mai puternică decât în 1990. Oamenii de știință spun că 2018 a fost al patrulea cel mai cald an înregistrat în ultimele două secole, temperaturile fiind cu 0.3-0.4C mai mari decât mediile înregistrate între 1981 și 2010, că nivelurile mării au fost cele mai mari înregistrate vreodată, iar numărul de furtuni tropicale a reprezentat și el un record.

Avion versus tren pentru combaterea schimbărilor climatice ___

Potrivit Green Report, numărul suedezilor care optează pentru călătoria cu trenul, în defavoarea celei cu avionul, cu scopul de a combate schimbările climatice, s-a dublat într-un an și jumătate.

Conform informațiilor oferite de SJ, cel mai mare operator de cale ferată din țară, un zbor între cele două mari orașe ale Suediei, Stockholm și Göteborg, generează dioxid de carbon, gazul care contribuie cel mai mult la încălzirea globală, cât 40.000 de călătorii cu trenul.

___

Impactul călătoriei cu avionul asupra planetei a fost adus în atenţia publicului larg suedez de către activista Greta Thunberg, care a declarat în nenumărate ocazii că foloseşte doar trenul în timp ce călătorește. În plus, conceptul de “flygskam” – senzația de rușine pentru că zbori – a câștigat popularitate anul trecut în rândurile suedezilor în timpul campaniilor din mass-media și social media, #jastannarpamarken (#staipepământ).

Legea colectării selective ___

Pe 1 iulie anul acesta a intrat în vigoare legea care ne obligă să colectăm deșeurile separat, în 4 categorii: resturi menajere, hârtie, sticlă şi plastic. Potrivit declic.ro, legea ne asigură că produsele sunt reciclate și reutilizate, astfel încât gunoiul nu mai ajunge în depozite, în incineratoare sau în ape.

___

Containerele obișnuite pe care le foloseam până de curând pentru colectarea gunoiului vor fi înlocuite cu pubele speciale pentru fiecare categorie de deșeu în parte, iar firmele de salubritate sunt obligate să doteze punctele de colectare deja existente cu cei 4 recipienți speciali. Cu toate că noile reglementări au intrat deja în vigoare, puține dintre firmele de salubritate pun la dispoziția cetățenilor mijloacele necesare colectării selective în prezent.

___

Tocmai de aceea, declic.ro pune la dispoziția cetățenilor un ghid de colectare selectivă și câteva instrumente pentru sesizarea neregulilor observate în acest proces.

___

Anual, locuitorii și firmele din România trimit aproape 270 milioane de tone de gunoi la depozitele de deșeuri, din care doar 13% sunt reciclate, iar specialiștii declară că aproape 80% din gunoiul aflat în depozitele de deșeuri ar fi putut fi reciclat. Colectarea selectivă contribuie la reducerea poluării și a consumului de energie, dar și la conservarea resurselor naturale neregenerabile.

Act eco-friendly and don't forget to share!