Pâinea noastră cea de toate zilele

_

Organizați pe un grup de Facebook intitulat „Vrem Ditrău fără migranți”, localnicii din Ditrău au protestat împotriva angajării celor doi brutari din Sri Lanka la brutăria privată din localitate. Conflictul a degenerat în amenințări la adresa gazdelor brutarilor (care s-au mutat într-o localitate apropiată) și miting în fața primăriei, condus de preotul din localitate.

_

Au fost mai multe niveluri ale discuției despre întâmplarea din Ditrău, care au cam ținut capul de afiș al Facebook-ului în săptămâna care a trecut. Și asta e bine. S-a vorbit despre faptul că rasismul și xenofobia au stat la baza acelor proteste. Faptul că localnicii se tem că li se va afectat cultura locală sau că nu vor ca pâinea lor să fie atinsă de brutari „de culoare” e rasism pur și dur.

_

S-a vorbit despre faptul că locuitorii din comună sunt, în majoritate, de naționalitate maghiară, expuși propagandei de la televiziunile din țara vecină, unde premierul Viktor Orban cultivă o atmosferă xenofobă și rasistă. Dar și despre faptul că românii au avut multă vreme o atitudine asemănătoare față de secui.

Ciprian Mihali spune că cele două atitudini sunt asemănătoare.

I I I I I

_

Genul acesta de rasism s-a produs, multă vreme, împotriva romilor. Acum un deceniu, o brutărie socială construită din bani europeni în Grădiștea, o comună din județul Brăila, a dat faliment pentru că românii nu voiau să cumpere pâinea, pentru că era făcută de romi.

_

Există și o problemă de natură economică în spatele conflictului. Pe de o parte, avem un număr impresionant de români care au ales să plece în străinătate, pentru că diferența dintre salariile de acolo și cele de aici, pentru o muncă similară, e imensă.

_

Pe de alta, tot mai mulți angajați extra-comunitari le vor lua locul și acest lucru ar putea provoca conflicte mai grave decât acesta, mai ales dacă politicienii vor încerca să se folosească de aceste situații.

_

E important totuși că se vorbește atât, pentru că rasismul și xenofobia sunt structurale și le întâlnești unde nici nu te aștepți – știm cu toții asta din aproape orice discuție purtată cu șoferii de taxi sau Uber care insistă să-ți spună problemele lor. Faptul că atât de multă lume a semnalat ne arată că, încet, încet, evoluăm. Asta crede și Valeriu Nicolae.

Ah, da, iar Piumal şi Amahinda sunt singalezi și nu „sri-lankezi”. Gabriel Bejan ne explică de ce.

I I I I I

Adio, dar rămâi cu mine

_

Marea Britanie și Uniunea Europeană s-au despărțit oficial pe 31 ianuarie, la miezul nopții, aproape 4 ani după ce britanicii au votat cu puțin peste 50% să părăsească comunitatea european. Este pentru prima dată când un stat iese din UE.

_

Dacă ți se pare că nu s-a schimbat încă nimic, acest lucru se datorează faptului că a început o perioadă de tranziție, până la finalul acestui an, necesară negocierii unui nou acord, în care Marea Britanie respectă regulile UE, dar nu mai are membri în Parlamentul European.

_

Apropo de Parlamentul European, dacă Nigel Farage l-a părăsit făcând circ, cum era de așteptat (nimeni nu-l va regreta pe acest conspira-ționist care a făcut atât de mult rău proiectului european), europarlamentarii au ales să marcheze momentul cântând „Auld Lang Syne”, o melodie pe care britanicii obișnuiesc să o folosească pentru a marca trecerea într-un nou an.

_

Dacă îți închipui că gata, e ultima dată când auzi de Brexit, te înșeli. Negocierile care vor urma vor fi dure și vor influența modul în care vom călători în Marea Britanie în viitor, dar și statutul pe care îl vor avea numeroșii români care trăiesc peste Canal. Cel puțin, primarul Londrei, Sadiq Khan ne asigură că, din punctul lui de vedere, Londra rămâne un oraș deschis și primitor.

Cald și rece de la primărie

_

Nu e vorba de încălzire – au fost aproape 20 de grade în București, în weekend –, ci de faptul că, surpinzător, se mai întâmplă și lucruri bune. Societatea de transport din capitală a lansat o aplicație care îți permite să cumperi bilete cu ajutorul telefonului mobil, ceea ce, în condițiile în care chioșcurile de bilete sunt destul de rare și, de obicei, situate de partea cealaltă a străzii, e o veste foarte bună.

Aplicația se numește B-Pay și funcționează pe iPhone și Android.

I I I I I

_

Dacă aplicația e o veste bună, construcțiile haotice sunt vestea proastă. Fix în săptămâna în care un nou cutremur ne-a amintit că trăim pe datorie, aflăm că o nouă clădire se va construi, în centrul Bucureștiului, cu încălcarea regulilor. De data aceasta pe Calea Victoriei, unul dintre bulevardele pe care ni-l dorim carte de vizită a orașului.

_

Genul acesta de excepții de la regulă care au transformat Bucureștiul într-un coșmar estetic pe care doar cuvântul eclectic îl mai salvează, deși „ciorbă arhitecturală” ar fi o definiție mai exactă, se datorează lipsei de viziune a autorităților locale. Lipsă de viziune care nu vine din prostie, ci mai degrabă din șmecherie.

Shere Marinescu vine cu o informație care explică multe

I I I I I

_

Și, dacă tot suntem la discuții despre București, să remarcăm și faptul că, de la 1 februarie, șoferii de Uber, Bolt sau Yango nu mai pot circula fără să aibă autorizație (amenzile sunt imense dacă o fac).

_

S-ar putea ca, pentru o vreme, acest lucru să se simtă în numărul de mașini de pe stradă, deci și în costuri sau durata de așteptare. Să sperăm că asta va ajuta să-i civilizeze un pic, pentru că o luaseră pe urmele taximetriștilor, după cum ne dovedește această întâmplare.

O veste bună de la Sundance

_

„Acasă”/„Acasă, My Home”, documentarul de debut al regizorului Radu Ciorniciuc, a câștigat Premiul Special al Juriului pentru Imagine. Radu și Mircea Ioan Topoleanu sunt cei care s-au ocupat de imaginea filmului.