Multe femei din societatea actuală își încep viața profesională la 25 de ani. Deciziile pe care le iau au impact asupra independenței lor economice, asupra creșterii lor profesionale, dar și asupra echilibrului dintre viața profesională și cea privată. Situația devine mai dificilă în comunitățile în care cadrul legislativ nu susține dreptul femeii de a lucra.

De exemplu, o femeie nu își poate căuta un loc de muncă sau nu poate participa la un interviu de angajare, dacă trăiește într-o societate conservatoare și nu poate părăsi casa fără permisiunea partenerului de viață. Și chiar dacă se poate prezenta la un interviu, va fi dispus angajatorul să-i ofere un loc de muncă?

Va fi ea nevoită să renunțe la job dacă decide să se căsătorească sau să devină mamă? De câte ori va ajunge în situația să-și schimbe locul de muncă cu un altul, mai flexibil, care să îi ofere timp pentru creșterea și îngrijirea copiilor? Sau dacă legea nu îi permite să-și administreze independent economiile, va putea ea vreodată să înceapă un business pe cont propriu?

Mai mult decât atât, femeile pot decide să nu lucreze în economii în care legea le face accesul pe piața muncii dificil sau dacă permite ca remunerația lor să fie mai mică decât a bărbaților, pentru muncă egală.

Iar la sfârșitul carierei, care sunt șansele ca femeile care nu a avut acces egal cu bărbații pe piața muncii, să primească o pensie egală cu aceștia, având în vedere că în mod sigur au o vechime mai mică în muncă și un istoric salarial precar?

Studiul „Business and the Law 2019: A Decade of Reform” analizează contextele sociale recente din 187 de țări și încearcă să măsoare nivelul discriminării de gen pe piața muncii, pe ultimii zece ani, și modul în care femei din diverse colțuri ale lumii trebuie să navigheze legi și regulamente discriminatorii, în momente diferite din viețile lor.

De la experiența unei tinere de 25 de ani, care obține primul ei job sau a unei mame încercând să găsească un echilibru între viața profesională și timpul alocat îngrijirii copiilor, și până la o femeie la vârsta pensiei, studiul explorează modul în care deciziile economice luate de femei sunt sau nu afectate de modul în care cadru legislativ al fiecărei țări respectă principiile egalității dintre femei și bărbați.

Din păcate, studiul merge pe o logică binară învechită, adică analizează egalitatea de gen din perspectivă economică prin referire strictă la femei și bărbați, excluzând persoanele non-binare sau intersex. Dar l-am parcurs chiar și așa, și am selectat câteva dintre rezultatele care ne-au atras atenția.

O primă veste bună adusă de studiu este că în ultimii zece ani s-a înregistrat un progres: 131 de țări dintre cele participante la cercetare au demarat 274 de reforme legislative în sprijinul a peste 2 miliarde de femei, conducând la o creștere a egalității de gen pe piața muncii.

Însă conform studiului, în prezent, la nivel global, femeile se bucură de drepturi egale cu bărbații în proporție de doar 74.7%. Iar ritmul de aderare la principiile egalității de gen este diferit de la o țară la alta.

Singurele țări care au obținut punctaj maxim privind respectarea egalității de gen în ariile explorate sunt Danemarca, Franța, Letonia, Luxemburg, Belgia și Suedia, mai exact doar șase țări din lume oferă drepturi egale femeilor și bărbaților în fața legii.

Cel mai mare progres înregistrat în ultimii zece ani îi aparține Franței, datorită schimbărilor legilslative recente în domeniile violenței domestice, hărțuirii sexuale și a indemnizațiilor oferite de stat pentru creșterea și îngrijirea copiilor.

De fapt, cu doar un deceniu în urmă, niciuna dintre țările care ocupă azi locurile fruntașe nu a obținut 100 de puncte, ceea ce ne indică impactul pozitiv pe care reglementările legislative l-au adus în viața femeilor.

Multe legi și reglementări continua, însă, să împiedice accesul femeilor pe piața muncii și au efecte pe termen lung asupra incluziunii acestora în sfera economică.

Conform rezultatelor aceluiași studiu, în nordul Africii și în Orientul Mijlociu, femeile beneficiază de mai puțin de jumătate din drepturile și libertățile de care se bucură, prin intermediul cadrului legislativ actual, bărbații.

Studiul mai spune că, egalitatea de gen, o componentă esențială în dezvoltarea armonioasă a unei comunități, nu poate fi atinsă doar prin intermediul normelor legislative. Odată implementate, este necesară monitorizarea și sancționarea cazurilor în care acestea nu sunt respectate, iar asta se poate doar prin voință politică, împuternicirea femeilor și schimbarea mentalităților.

Noi am selectat doar câteva date obținute în urma cercetării. Dacă vrei să afli mai multe informații despre fiecare țară participantă la studiu, o poți face aici.