Do or don’t: cura de detoxifiere cu sucuri

Majoritatea programelor de detox propun înlocuirea meselor cu sucuri din legume și fructe. „Acestea sunt un mod ideal de a aduce, rapid, o cantitate mare de minerale și vitamine”, explică dr. Gabriela Profir, nutriționist și medic specialist de medicină internă.

Desigur, există o serie de avantaje, ne explică nutriționistul: „Sunt ușor de preparat, ne fac să ne simțim bine datorită aportului de vitamine și minerale, și de cele mai multe ori datorită zaharurilor din fructe, care ne dau energie. În plus, conțin mulți nutrienți pe o cantitate mică de produs preparat, având în vedere că legumele și fructele sunt cele mai nutritive alimente”.

Pe de altă parte, trebuie să punem în balanță și dezavantajele: „Pot duce la balonare și senzația de prea plin, din cauza conținutului crescut de fibre cu care o persoană care în mod uzual nu mănâncă atât de multe legume și fructe nu este obișnuită”.

Un alt dezavantaj este că pot îngrășa, „fructele fiind alimente bogate caloric, cu indice glicemic ridicat”, și mai ales dacă „le adăugăm sucurilor oleaginoase și semințe, de asemenea bogate caloric (15-20g = 100kcal)”, explică dr. Profir.

Concluzia? Nutriționistul ne sfătuiește să le includem într-un regim alimentar complet, și nu să le consumăm exclusiv. 

„Recomand prepararea și consumarea lor ca parte dintr-un stil de viață sănătos, spre exemplu, la mic dejun un suc de fructe și legume, iar la prânz și cină mese gătite cu carne, fructe de mare, ouă și legume sau leguminoase”, spune dr. Profir.

Do or don’t: postul intermitent

Dacă te numeri printre cei peste un milion de urmăritori de pe Instagram ai lui Krystal Sutherland, cu siguranță ai auzit de postul intermitent. 

Există trei tipuri diferite de post intermitent, explică dr. Laura Ene, medic primar specializat în diabet, nutriție și boli metabolice și autoarea cărții „Capcanele dietelor. Dieta pe viață sau stil de viață?”

Așadar, există „postul intermitent care presupune o restricție calorică de 60% față de necesarul zilnic, două zile pe săptămână sau alternativ o dată la două zile”. 

O altă variantă este postul periodic, care presupune „consumul timp de cinci zile pe săptămână a unei diete de 750-1100 de calorii zilnic”, sau Time Restricted Feeding, „adică restricționarea orelor de masă cu păstrarea unui interval orar de mese de opt ore sau mai puțin pe zi”, ne clarifică dr. Ene.

Vom aborda varianta cea mai cunoscută și cea promovată și de Krystal Sutherland, postul intermitent de 16 ore, „în care organizarea meselor principale are loc într-un interval de opt ore din cele 24 ale zilei”.

Avantaj: te poate ajuta să slăbești. „Pe de o parte, limitează numărul total de calorii pe care îl mâncăm într-o zi, ceea ce determină automat un deficit caloric ce duce la scăderea în greutate. Pe de altă parte, reușește să spargă tiparele mâncatului nocturn, ronțăitului permanent și necontrolat pe tot parcursul zilei, unii dintre cei mai importanți factori ai promovării și întreținerii obezității”, explică dr. Ene. 

Un alt avantaj este că perioadele fără mâncare ne determină să consumăm mai multe lichide, adaugă nutriționistul.

Da, lista de avantaje este destul de lungă: „S-a demonstrat, de asemenea, că poate ajuta la regenerarea și refacerea florei bacteriene colonice normale, care influențează în mod direct metabolismul și greutatea”, spune dr. Ene.

Dezavantaje? „Există anumite categorii de persoane cărora le este interzisă adoptarea acestui stil alimentar: pacienții diabetici care fac insulină. Distanța mare între mese îi predispune la hipoglicemii”, explică nutriționistul. 

Nici femeilor însărcinate nu le este indicat: „nu au voie să aibă perioade de post alimentar mai mari de 10-12 ore, pentru a nu pune în pericol sănătatea bebelușului”.

Postul intermitent este de evitat și pentru persoanele care suferă de gastrită sau ulcer, ori persoanele cu afecțiuni psihiatrice din spectrul depresiei, anxietății și al tulburărilor de personalitate, spune dr. Ene, care le recomandă acestora să consulte medicul curant gastroenterolog, respectiv psihiatru, înainte de adoptarea unui astfel de regim.

Do or don’t: dieta vegană

Fie că decizia ta are la bază un motiv de natură etică sau morală, noi îți prezentăm argumentele privitoare la sănătate.

Avantajele? „Este un tip de alimentație bogat în fibre, minerale, vitamine și grăsimi sănătoase. Ne poate ajuta să ne menținem o greutate sănătoasă sau să slăbim, dacă facem corect repartiția caloriilor și macronutrienților pe mese”, explică dr. Gabriela Profir.

Există, desigur, și dezavantaje, precum „necesitatea de suplimentare în mod obligatoriu a unor vitamine ca B12, vitamina D3, și posibil minerale, printre care fier, calciu, magneziu, zinc”. 

Iar conform doctorului Gabriela Profir, există și un efect neașteptat.

„Posibil să ne îngrășăm dacă ținem regimul vegan, având în vedere că alimentele vegane care aduc sațietate vin cu multe calorii la pachet: nucile, semințele, cerealele și pseudocerealele, cartofii, orezul, pastele, leguminoasele”. În plus, alimentele vegetale au un conținut scăzut de proteine, astfel că ai fi nevoită să îți calculezi constant necesarul proteic și să te asiguri că îl obții din alimentele pe care le consumi.

În concluzie, „alimentația vegană este o alegere sănătoasă, care vine la pachet, însă, cu o atenție sporită asupra cantității de proteine pe care o ingerăm și cu suplimentarea pe tot parcursul vieții a anumitor vitamine și minerale”, spune dr. Profir. „Recomand trecerea la acest tip de alimentație alături de un medic, pentru a efectua analize de sânge generale și specifice și pentru a avea recomandări alimentare corecte”, adaugă nutriționistul.

Do or don’t: dieta frutariană

Peste 700.000 de postări pe Instagram cu hashtagul „frutarian” ne indică faptul că a devenit un trend. Să fim sincere, cui nu-i plac fructele? Însă cât de sustenabil este un regim alimentar bazat exclusiv pe fructe?

„Din rolul de medic și nutriționist, nu aș recomanda nimănui ca dintr-o paletă alimentară atât de largă (fructe, carne, legume, nuci și semințe, lactate, ouă, cereale etc.) să aleagă o singură categorie, fructele, și doar pe acestea să o consume”, spune dr. Gabriela Profir.

Motivul? 

„Riscurile sunt majore, de la deprivarea proteică, până la epuizarea organismului, în special a pancreasului, prin suprasolicitarea lui constantă cu cantități crescute de zahăr – mai exact fructoza din fructe”, spune nutriționistul. Dr. Profir este de părere că nu este un stil de alimentație sustenabil pe termen mediu și lung, concluzionând că „este doar o altă dietă la modă, fiind nerealist să credem că ne putem menține sănătatea și silueta cu o singură categorie de alimente”.

Concluzia: alege un stil alimentar diversificat și fii atentă la macronutrienții și caloriile meselor tale.

Cum îți structurezi planul de atac atunci când îți dorești să slăbești?

Dacă nu este prima ta încercare de a slăbi, este foarte posibil să te fi confruntat cu efectul yo-yo. Mai precis, dacă ai ținut o dietă pentru a slăbi, ai abandonat-o la scurt timp, ai revenit la vechile obiceiuri. iar apoi te-ai îngrășat suplimentar față de greutatea ta inițială și ai fost tentată să ții o nouă dietă. 

Pe scurt, tot acest ritual nu este deloc productiv, pentru că te vei întoarce întotdeauna la o dietă și nu vei reuși să îți menții greutatea ideală.

Soluția pentru a combate efectul yo-yo ne-o propune Cristian Olteanu, psiholog și specialist în controlul poftelor și mâncat emoțional la clinica KiloStop. „Oamenii au nevoie să știe că pentru a nu se îngrășa după o dietă este nevoie de o perioadă de menținere de cel puțin 24 de luni”, spune el.

Recomandarea lui nu include doar o schimbare a stilului de viață, ci și a vocabularului. „Trebuie să conștientizăm ce gânduri avem când începem o dietă, iar dacă aceste gânduri conțin cuvântul «dietă», să îl schimbăm cu «stil de viață sănătos»”, spune expertul.

Însă din ce constă acest stil de viață sănătos? 

„Este format din patru elemente, fiecare dintre ele fiind la fel de importante: alimentație sănătoasă, hidratare corespunzătoare, mișcare, somn. Nu intra la dietă, ține o dietă pentru a slăbi și pentru a-ți schimba stilul de viață”, conchide psihologul Cristian Olteanu.

Strategia lui pentru pacienții care au trecut, deja, prin zeci de diete?

„Le spun să se relaxeze, pentru că nu este totul pierdut. Apoi evaluăm împreună ce a mers bine în dietele pe care le-au ținut, pentru a vedea ce resurse interioare au – să știm cu ce arme pornim în această călătorie”, explică specialistul.

Un factor important pentru reușită este motivația. 

„După găsirea resurselor, căutăm împreună motivația interioară – de obicei, aceasta nu este intrinsecă. Pentru asta, le adresez două întrebări. Prima, «Pe o scară de la 1 la 10, cât de important este pentru tine să slăbești acum? » și a doua, «Pe o altă scară de la 1 la 10, câtă încredere ai că vei reuși?» În funcție de răspunsurile date, luăm împreună o decizie. Motivația interioară, compusă din importanță și încredere, este punctul de sprijin în toată călătoria schimbării stilului de viață.