În contextul actual al pandemiei, Camelia Proca spune că inegalitățile din societate nu doar că nu au dispărut, ci se accentuează, iar în cazul femeilor, vulnerabilitățile care ies cel mai mult în evidență sunt cele legate de prezența violenței, de accesul la serviciile de suport și la servicii medicale de sănătate a reproducerii.

„Noi am creat o lumea inegală care în momente de criză se accentuează”

„Fetele și femeile sunt cele care sunt cel mai des afectate de violență: violență în relația de cuplu, sexuală, structurală. În toate țările în care s-au colectat date s-a constatat o creștere a situațiilor de violență domestică cu aproximativ 30%.”

„Acest lucru se întâmplă pentru că izolare în familie nu înseamnă neapărat armonie. Acolo unde existau tensiuni, ele nu fac decât să se adâncească prin prisma problemelor economice și a stresului.”

„În plus, femeile au o situație mai dificilă în a accesa servicii de suport. Era oricum dificil pentru femeile care sufereau din pricina violenței domestice să își construiască o cale afară, însă acum este mult mai greu, toate regulile sociale de distanțare fiind reguli de care agresorii profită.”

„Însă există și servicii disponibile care continuă să funcționeze și pe care încercăm să le facem cunoscute. De exemplu, în Sibiu sunt 3 adăposturi care funcționează.”

„Există și o rețea care ar trebui sa fie coordonată de Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse, care are de altfel și o linie telefonică de urgență 0800500333 și o rețea de locuințe sociale, care însă nu funcționează în toate județele.”

„Aș mai menționa și accesul mult mai dificil la servicii medicale în zona de sănătate a reproducerii.”

„Fie că vorbim de mame care nu își mai pot alăpta copii, fie că vorbim de serviciile de întrerupere de sarcină care nu mai sunt disponibile.”

Carmen Gheorghe spune că toate aceste probleme se răsfrâng și asupra femeilor provenind din comunități rome, iar la acestea se adaugă accentuarea rasismului, îndreptățit și de convingerea multor oameni că virusul ar fi adus în comunități de către romi.

„Nu este un secret că în general femeile - și femeile rome implicit - sunt cele responsabile de a asigura hrana zilnică, astfel de câte ori merg la cumpărături, sunt atacate verbal.”

„Chiar zilele trecute una dintre colegele noastre îmi semnala cum în Mizil, persoane din comunitate își fac singure măști, pentru că atunci când ies din comunitate sunt abuzate verbal sau chiar fizic de persoanele majoritare.”

„Oamenii se simt nedreptățiți pentru că au această etichetă cum că romii ar aduce în comunitățile lor virusul.”

„O altă îngrijorare este legată de felul în care se promovează ideea de distanțare socială în comunitățile locale.”

„Pentru anumite comunități, distanțarea socială este mai grea atunci când casa e foarte aproape de a vecinului sau atunci când străzile sunt mai înguste, așa cum se întâmpla în multe comunități rome. Cum te distanțezi de vecinii tăi atunci când infrastructura nu permite?”

În contextul tuturor acestor probleme și provocări, Camelia Proca spune că o soluție o reprezintă mutarea serviciilor de suport oferite de ONG-uri în mediul virtual.

„De la început ne-am organizat comunitățile de suport prin grupuri de Facebook închise: Rețeaua Învingătoarelor și grupurile Și Eu Reușesc (Sibiu, București, Brașov). Aceste grupuri există dinaintea pandemiei, există o obișnuință a femeilor de a ține legătura - femei care s-au confruntat sau care trec acum prin situații de violență.”

„Ele pot intra în directă legătura una cu cealaltă, pot să-și confirme diverse lucruri sau să pună întrebări, pot afla răspunsuri nu doar de la specialiști, dar și de la alte femei care au trecut prin aceste experiențe, lucruri care vin cu mai multă greutate în a confirma niște intuiții ale lor. Acest sprijin de la egal la egal este mult mai de impact decât asistența socială clasică.”

„La Satu Mare se pregătesc să ofere sesiuni de autoapărare online, la Brașov au început să se țină virtual sesiunile grupurilor de sprijin.”

„De asemenea, colega mea, Eniko Gall, psihologul asociației A.L.E.G., are la dispoziție platforma de consiliere online pe care am dezvoltat-o din 2014, iar serviciul nostru de consiliere ajunge la o medie de 2-3 beneficiare pe care le sprijinim zilnic.”

Pentru femeile rome, soluțiile online nu sunt cele mai eficiente, pentru că accesul la mediul virtual este redus în comunități. Carmen Gheorghe spune că în această perioadă, membrii organizației E-Romnja lucrează în special cu grupurile de inițiativă din comunități, reprezentate de 20-30 de femei implicate, și cu aliații care aduc pe agenda publică problemele acestora.

„Ele sunt persoanele resursă. Ne trimit filmulețe sau poze și ne semnalează diferite abuzuri resimțite de comunitate.”

„Colaborăm și cu experți locali. În momentul de față suntem axate pe a ține legătura și a ne asigura că oamenii au resurse financiare sau hrană pentru persoanele aflate în sărăcie extremă.”

„Este important să fim solidari, pentru ca oamenii să înțeleagă gravitatea situației din comunitățile vulnerabile. Persoanele publice care au acces la un tip de audiență pot fi foarte buni aliați/aliate, atât prin resurse, cât și prin a oferi vizibilitate comunităților vulnerabile, fără, însă, a-și asuma rolul de salvatori.”

Descoperă mai multe povești în newsletterul nostru!