Designerul de imprimeuri Iulia Groves preferă estetica redusă la esențial

DE IRINA MUNTEANU

FOTO ARHIVA PERSONALĂ

Iulia Groves

interview

„Pentru fiecare colecție nouă de imprimeuri, munca începe cu multe ore de documentare și ordonare a informației”, îmi povestește Iulia Groves, designer grafic de profesie și, de câțiva ani, artist textil.

„Adun într-un mod aproape obsesiv diverse texte, imagini, gânduri, culeg idei plimbându-mă prin grădini botanice și muzee, strâng tot ce mă leagă vizual de tema colecției, apoi aleg instanțe pe care le descompun și le regândesc într-un nou context.”

Atât spațiul urban cât și lumea botanică sunt surse fascinante de inspirație pentru Iulia. „Colecțiile gândite de mine mă poartă pe aleile Grădinii Botanice, pe holurile Muzeului de Geologie sau printre paginile unui album filatelic descoperit într-un anticariat”, mai spune artista, care se bazează mult pe instinct și încearcă să se ghideze folosindu-și propriile valori și sisteme de lucru.

De la cei doi copii ai ei, Luna și Jackson, Iulia spune că împrumută mereu creioane și gume de șters, dar și noțiuni despre curiozitate și curaj. Totul se petrece în atelierul ei, un spațiu mic, situat chiar deasupra bucătăriei ei, care, acum vreo 70 de ani, servea drept camera-spălătorie a clădirii în care locuiește. „Aici am tot ce îmi trebuie, chiar și o chiuveta de fontă, încă funcțională, montată de la construcția clădirii”, mai spune ea.

Am invitat-o pe Iulia Groves să ne poarte printre imprimeurile ei pline de semnificații, să ne povestească despre inspirația culeasă din biodiversitate și brandul ei de obiecte textile imprimate pentru casă, Month of Sundays.

IULIA, Ce ți-a stârnit curiozitatea pentru designul de imprimeuri?

IULIA Curiozitatea pentru designul de imprimeuri a apărut în timpul facultății, când căutam să îmbin rigorile unei educații din sfera designului și arhitecturii cu experimente artistice inspirate din lumea organică. Așa am început să mă documentez, să citesc despre designeri de imprimeuri, să înțeleg cum se construiește un print repetitiv.

Aproape tot timpul liber rămas după facultate era dedicat proiectelor mele de printuri și experimente cu textile. La recomandarea unui profesor, am ajuns să imprim pe bumbac primul meu imprimeu acum exact 15 ani, o serie de copaci cu frunze rotunde, pe un fundal verde. Așa a început tot, deși munca exclusivă în designul de imprimeuri avea să se întâmple mult mai târziu.

De-a lungul carierei mele am lucrat în multe domenii conexe designului grafic, unde am învățat nu doar despre stil și estetică, ci și despre problem solving și design thinking. Sunt recunoscătoare pentru fiecare proiect la care am lucrat până acum, mic sau mare, pentru că m-au ajutat să identific ușor ideile bune, să știu când să spun nu sau când să merg mai departe. Acum știu că, să muncești într-un domeniu pe care îl simți atât de aproape de tine, pentru care ai o adevărată pasiune, este un privilegiu. Și aduce cu sine responsabilitate și îndatorire.

+ perfect vest

Ghidează-mă puțin prin munca ta – de la cum gândești un design nou, la cum îl transformi în realitate.

IULIA Imprimeurile pot fi previzibile, repetitive și ordonate sau abstracte și nedefinite. Vin cu o experiență senzorială aparte și pot transforma radical suprafețele pe care sunt printate. Culoarea și proporțiile sunt factori esențiali în estetica și sensul unui print. Cum toate imprimeurile au la bază ilustrația, înainte de orice print nou adun multe schițe, idei și inspirație.

În munca mea exista două direcții distincte: designul de printuri digitale și linogravura. Primul este un proces mai degrabă matematic, conține un grid și palete de culori bine definite. Printurile încep cu ilustrația în sine, de la care se desfășoară întreaga poveste. Iar printul repetitiv capătă sens odată ce ilustrația este colorată, texturată și repetată în interiorul unui swatch. Mai departe, proporțiile sunt stabilite în funcție de suprafața care urmează să fie printată, drept urmare, printurile digitale sunt mult mai versatile și ușor de scalat decât cele realizate manual.

Linogravura este structural diferită și nu există echivalente între cele două. Este organică, fluidă, se poate schimba în funcție de textura materialului, de proporții și de poziționare. În procesul de linogravură nu mă folosesc de calculator și asta îmi dă o libertate aparte, deși îmi ocupă resurse considerabile de timp. Implică unelte speciale, cu care gravez materialul, cerneluri pentru textile și spațiu pentru desfășurare și uscare. Principiile repetiției unui print seamănă cu cele din printul digital, însă tehnicile manuale aduc cu sine o componentă de inexactitate care devine parte din estetica finală.

Cum îți alegi materialele și culorile?

IULIA Folosesc țesături naturale, îmi place în special textura inului în relație cu printul manual. De obicei, aleg materiale cu texturi vizibile, dar potrivite pentru un print cât mai uniform. Textilele dau o nouă dimensiune fizică printului. Îl poziționează în lumea naturală, poate fi pipăit, are volum și greutate.

Încerc să privesc culorile într-un mod empiric, cu deschidere și curiozitate. Pentru fiecare colecție digitală lucrez cu o paletă de cinci culori, pe care le schimb între ele cu ajutorul unei funcții rapide. În printatul manual însă, folosesc cerneluri pe bază de apă care se amestecă într-un mod diferit, așa că țin un caiet în care notez toate combinațiile. Fiecare print funcționează într-un număr limitat de culori, iar când vorbim despre culori ne raportăm mereu la lumină, deci intră în calcul și proprietățile materialului suport.

Multe din printurile mele au în comun nuanțe de albastru. Se spune despre albastru că este culoarea care îi ajută pe oameni să exprime cele legate de suflet. Poate la fel și eu, prefer culorile spirituale, pașnice, organice și familiare. Uneori, inspirația de la baza colecțiilor mele dictează paleta de culori, cum ar fi cea inspirată de peisajele unei insule din Arhipelagul Dodecanez, unde marea, cerul și dealurile acoperite de plante arse de soare sugerau paleta de culori: albastru cobalt / bleu / maro.

Cum găsești echilibrul când vine vorba despre simplitate și complexitate în creațiile tale?

IULIA Mă duc cu gândul la versurile lui Walt Witman: „The art of art, the glory of expression and the sunshine of the light of letters is simplicity. Nothing is better than simplicity . . . . nothing can make up for excess or for the lack of definiteness.” (Leaves of Grass, 1855)

Prefer simplitatea, estetica redusă la esențial. Cu toate că rezultatul acestei munci de simplificare a formelor poate fi interpretat drept naiv și ușor de replicat, în realitate există multă documentare și subînțeles în spatele unor expresii minimalistice, susținute de principii corecte de compoziție și proporții. William Morris, unul dintre cei mai mari designeri de imprimeuri realiza în compozițiile lui o punte perfectă intre simplitate și complexitate cu o execuție subtilă și ireproșabilă.

+ perfect vest

Poți să dezvălui câteva dintre subînțelesurile și simbolurile din munca ta?

IULIA Dintotdeauna, în viața și munca mea s-au înrădăcinat sentimente de apreciere și empatie față de lumea naturală. În special flora spontană – tema ultimei mele colecții de imprimeuri –, care vine cu simboluri generale de perseverență, renaștere, vindecare și ciclul vieții.

Apoi, luată separat, fiecare plantă are propria ei însemnătate: macii – amintire, păpădie – speranță, coada şoricelului – vindecare. Pe lângă frumusețea biodiversităţii, în ultimii ani vegetația spontană a câștigat teren pe fondul discuției despre schimbarea climei, mai exact cât de important este să păstram zone care susțin viața insectelor și facilitează o dinamică normală a ecosistemului.

Ce rol joacă sustenabilitatea în munca ta de designer?

IULIA Sustenabilitatea ar trebui să fie o componentă importantă în munca oricărui designer; este o responsabilitate care vine odată cu orice produs nou. Dacă ar fi să mă gândesc la sustenabilitate în relație cu munca mea, unul dintre principiile la care țin este să produc obiecte durabile, dar mai ales care să fie relevante și peste câțiva ani. Probabil din acest motiv încerc să nu mă las influențată de direcțiile stilistice anuale. Undeva la granița dintre design și artă, în munca mea încerc să îmbin valori din cele două teritorii – funcționalul și frumosul.

Cum crezi că va arăta designul de imprimeuri textile în viitor ținând cont de tehnologie și Automatizare?

IULIA Din punct de vedere al producției, este important ca industria printului textil să se mențină pe piața de la noi la un standard calitativ. Ceea ce nu simt că se întâmplă, cel puțin nu la nivelul necesar.

În ceea ce privește AI-ul și invadarea pieței de design cu imprimeuri generate de AI, există deja companii mari ca Spoonflower care direcționează resurse către identificarea acestor imprimeuri și excluderea lor din competiții.

În orice caz, atât printul digital, cât și cel manual au propriile particularități și beneficii cât să rămână relevante mulți ani de acum, iar printurile repetitive generate de AI nu pot ajunge la complexitatea și sensibilitatea compoziției unor printuri create în totalitate de către oameni.

La ce lucrezi acum? Ai vreun ritual creativ?

IULIA Lucrez la brandul pe care îl construiesc timid în ultimii ani, Month of Sundays. Mă focusez pe obiecte textile imprimate pentru casă, unde încerc să aduc liniște și calm prin formă, culoare și textură. Pe lângă textilele imprimate digital și cele prin linogravura, plănuiesc să includ în registrul Month of Sundays și textile cu printuri țesute.

Am un singur ritual creativ, care acum are o frecvență săptămânală, dar mi-ar plăcea să îl pot urma măcar 5 zile pe săptămână. Timp de 10 minute creez câte un print repetitiv, pe care îl arhivez într-un caiet. Singura regulă este să fie repetitiv și să se încadreze în 15 x 15 cm.

Created with Newsroom AI