de mIHAI GHIDUC

Cronica săptămânii. De ce ne pasă de alegerile din America?

Poate că ai aflat de curând că au fost alegeri, în acest weekend, în Republica Moldova. Sau nu, pentru că presa noastră nu s-a prea îngrămădit să dea detalii. Maia Sandu și actualul președinte, Igor Dodon, au obținut cele mai multe voturi și se vor confrunta într-un al doilea tur, pe 15 noiembrie.

DETALII
DETALII

Însă, cumva, toți ochii sunt îndreptați spre alegerile din SUA, care se vor desfășura în această marți, scrutin despre care se discută deja de luni bune. De ce?

SUA ESTE un reper cultural

Pentru mulți dintre noi, engleza este a doua limbă. Citim site-uri americane (și britanice), deci ne lovim zilnic de știrile de acolo. Și, chiar și cei care nu știu engleză folosesc zilnic produse online americane (Google, Facebook, Instagram etc.), se uităm la filme și seriale americane, pe platforme de streaming americane.

Suntem atât de îmbibați de repere culturale de peste Ocean, încât dacă ceri cuiva să-ți spună repede elementele-cheie ale anilor ‘70 sau ‘80, sunt șanse mai mari să se gândească la un film american decât la realitatea tristă a comunismului românesc.

Direcția în care se duce SUA contează, pentru că influențează și opinia publică de aici. Iar, în ultimii patru ani, America a devenit mai divizată și a virat într-o direcție iliberală, cu tendințe izolaționiste, din cauza actualului președinte. Încă patru ani cu Trump înseamnă încă patru ani de scandaluri și atacuri asupra unor valori politice de bază pentru Uniunea Europeană din care face parte și România, valori incompatibile cu cele ale actualului președinte.

Pentru Trump, o Europă ca Ungaria sau Polonia ar fi mai apropiată de ce și-ar dori, o Europă naționalistă și fără prea mare respect pentru drepturile omului. Nu degeaba administrația sa a semnat de curând un acord anti-avort, sprijinit de Polonia – țara unde decizia de a interzice avortul chiar și în situații extreme a stârnit proteste de stradă.

DETALII
DETALII

Și încă ceva: America este un reper cultural și pentru conflictele politice, iar acolo conflictele politice sunt foarte clar definite, în esență, pe falia dintre conservatori și progresiști. Trump le-a dat combustibil celor dintâi și vedem asta în felul în care iliberalii încearcă să-și impună punctele de vedere. Nu doar pe teren propriu, pentru că aceștia își mută conflictele și pe alte teritorii, sponsorizând pe față grupări precum Coaliția pentru Familie, la noi și aiurea.

Vom ști rezultatele miercuri?

În SUA, alegerile se desfășoară marți – și nu, nu e zi liberă –, ceea ce înseamnă că datele despre primele estimări vor începe să apară la noi miercuri dimineața. Însă sistemul politic american este atât de complicat încât e destul de posibil să treacă săptămâni până vom ști rezultatul. Nu e ca la noi, numeri câte voturi au Trump și Biden și cine are mai multe câștigă. Acela este votul popular, dar votul popular nu (prea) contează.

Marți, nu se votează de fapt președintele, ci electorii pe care fiecare stat îi va trimite în decembrie în Colegiul Electoral care stabilește președintele. Sunt 538 în total, iar regula este (cu foarte mici excepții) că persoana care primește cele mai multe voturi într-un stat primește toți electorii acelui stat. Pentru a deveni președinte, un candidat trebuie să fie ales de 270 de electori.

DETALII
DETALII

Spectrul unor conflicte

Există însă riscul ca, în anumite state-cheie, rezultatul votului să fie foarte strâns, iar actualele alegeri vin cu pericole suplimentare. Trump se laudă deja că își va anunța victoria în seara alegerilor, dacă rezultatul e strâns, fără să aștepte încheierea numărătorii, ceea ce va crea probleme majore. Să ne amintim de situația cu Geoană și Băsescu, când primul și-a anunțat victoria seara, pe baza sondajelor, ca să afle dimineața că a pierdut – iar expresia „Mihaela, dragostea mea” a rămas în folclor.

Diferența este că, în spatele lui Trump, se află grupuri întregi de persoane dispuse să facă orice pentru președintele mult iubit – chiar și în acest weekend, au blocat autostrăzile în camionete și înarmați până-n dinți –, iar un rezultat strâns și un anunț al președintelui i-ar putea scoate în stradă.

DETALII
DETALII

De partea cealaltă, cum este aproape sigur că Biden va câștiga votul popular, nici suporterii democrați nu vor accepta să piardă vreun stat la câteva voturi diferență, mai ales că republicanii s-au tot străduit să împiedice lumea să participe la vot.

E posibil ca un rezultat prea strâns al alegerilor să ducă nu doar la conflicte în sălile de judecată. Ambele echipe și-au pregătit avocații, dar Trimp speră că va avea un avantaj în faptul că a numit trei judecători noi la Curtea Supremă, în cazul în care se ajunge acolo. Dacă însă conflictele se mută în stradă, posibilitatea ca aceste conflicte să facă atmosfera din America irespirabilă este mare. Și, am stabilit că, dacă e irespirabilă acolo, devine irespirabilă și la noi.

Să nu uităm de COVID-19

În luna care s-a încheiat, în România s-au înregistrat aproape jumătate (47,1%) din cazurile de COVID-19 de la începutul pandemiei. Cifrele de până în iunie, inclusiv, par acum vremuri bune – sunt atinse în doar două zile. Bucureștiul și 8 județe din vestul țării au coeficienți ai infectării de peste 3, pragul la care autoritățile au decis să aplice restricții precum închiderea restaurantelor și cinematografelor, purtarea măștii pe stradă etc.

DETALII
DETALII

Situația nu e gravă doar la noi, unde ne apropiem de capacitatea limită a spitalelor, ci și în restul Europei. Tot mai multe țări aplică restricții de circulație. Este destul de clar că această iarnă va fi una cu puține deplasări și cu mult stat în casă – problema e că am cam epuizat deja serialele de pe Netflix.

Probabil că singurul motiv pentru care România nu calcă încă pe urmele țărilor din Occident este că sunt programate alegeri în decembrie și introducerea stării de urgență le-ar amâna. Rămâne de văzut, în luna care urmează, dacă realitatea nu va învinge dorințele politicienilor.