Cum se poartă oamenii cu pădurile ___

Presiunea economică și lipsa unei infrastructuri adecvate pentru administrarea și îngrijirea pădurilor lasă loc unor practici nesustenabile care le pun în pericol, cu toate că ele reprezintă una dintre cele mai valoroase resurse naturale cu caracter regenerabil ale Pământului.

___

Lucrările de re-împădurire deficitare, lacunele în reglementarea comerțului cu lemn, lipsa unor programe eficiente de protejare a pădurilor cu valoare mare de conservare și defrișările nesustenabile sunt doar câteva dintre ele. Cifrele vehiculate despre consecințele acestor practici sunt diferite în funcție de interesele celor care le promovează, dar chiar și așa, ne demonstrează amploarea fenomenului.

___

Unele studii semnalează că în mai puțin de un mileniu, aproape 80% din păduri au fost distruse sau degradate la nivel mondial. P e lângă această realitate tristă, în prezent, pierderea zilnică de păduri ar fi de 20 de mii de hectare, o suprafață dublă față de dimensiunile Parisului, și în total, aproape 7 milioane de hectare de pădure ar dispărea în fiecare an, conform FAO (Food and Agriculture Organization).

___

În România, cercetările Greenpeace ne arată că suprafața acoperită de pădure a scăzut dramatic în ultimii zeci de ani, ajungând astăzi la 27,45%, procent care ne situează mult sub media de 32,4% din țările UE și considerabil sub optimul calculat de către autorități la 35%.

___

Numai în perioada 2000-2014, activiștii de mediu spun că au fost pierdute câte trei hectare de pădure pe oră, iar cele mai recente statistici ne arată că ritmul continuă să crească. O imagine mai clară despre situația ingrată a pădurilor, picate la mijloc între interesele celor care folosesc lemnul pentru exploatare excesivă, profitând de lipsa unei infrastructuri pentru protecția lor, găsim în seria de investigații ale jurnaliștilor de la Rise Project, și în documentarul Clear Cut Crimes, realizat de către aceștia în 2016.

Cum prevenim efectele acestei dinamici nesustenabile ___

Lipsa unui management durabil al pădurilor are impact pe termen lung asupra bio-diversității, asupra calității mediului, dar și asupra dezvoltării durabile a comunităților locale, iar asta se întâmplă pe fondul unor efecte ale schimbărilor climatice tot mai apăsătoare.

___

Creșterea accelerată a volumului de gaze cu efect de seră, principala cauză care declanșează încălzirea globală este generată nu doar de arderea combustibililor fosili (50%), de industria chimică (20%), de practicarea agriculturii intensive (15%), cât și de procesele masive de defrișare (15%).

___

Am putea spera că acțiunile de re-împădurire vor contrabalansa efectele defrișărilor, însă acestea sunt apreciate în prezent ca insuficiente, lente, și nu foarte sustenabile. Pentru reconstrucția pădurilor, costurile cumulate sunt mai mari decât veniturile obținute prin valorificarea lemnului, iar pădurea instalată în mod artificial pe un teren despădurit nu va ajunge niciodată la stabilitatea miraculoasă a celei care se auto-regenerează natural.

___

Ce ne propun specialiștii, pentru o gestionare durabilă a pădurilor, este să luăm în calcul mai multe direcții de acțiune, care să susțină administrarea și folosirea lor în așa fel încât să-și menţină biodiversitatea, capacitatea de regenerare și potenţialul de a răspunde atât necesităţilor generaţiilor actuale, cât și viitoare.

___

Cu alte cuvinte, energia și eforturile noastre, ale tuturor, este important să fie canalizate nu doar în acțiuni care pot recupera, măcar parțial, pădurile pe care le-am pierdut deja, ci și în mișcări colective pentru păstrarea integrității celor rămase în viață, care să demonstreze că noi, oamenii, putem să ne solidarizăm cu pădurile, exact așa cum și ele o fac cu noi.

___

Câteva lucruri eficiente de făcut în semn de respect față de păduri: să participăm activ în acțiuni de plantare și de strângere colectivă a deșeurilor din păduri, să semnăm petițiile care protejează pădurile aflate în pericol, să semnalăm orice acțiune de defrișare, fie că este vorba despre păduri întregi sau despre un copac solitar din fața blocului în care locuim, să reducem consumul de hârtie inutil și să reciclăm hârtia folosită, să ne informăm permanent despre situația pădurilor și să dăm sfoară mai departe despre pericolul în care se află.

Don't forget to share!