De Irina Munteanu
Am pierdut deja șirul săptămânilor în care mi-am promis că o să mă culc mai devreme. Motivul pentru care nu reușesc să o fac (și nici nu mă străduiesc prea tare) e că vreau să prelungesc cât mai mult posibil timpul liber pe care îl am pentru mine.
Dacă îți sună cunoscut, îmi pare rău să te anunț, dar înseamnă că procrastinezi. Pentru mulți dintre noi (și îmi permit să mă situez aici în capul listei) nu este o noutate să amânăm diverse lucruri până în ultimul moment. Chiar și somnul.
Revenind însă la somn, fenomenul de „bedtime procrastination” sau „revenge bedtime procrastination” a devenit din ce în ce mai răspândit, accentuat evident de pandemie.
Tradus prin decizia de a sacrifica somnul în favoarea unor forme de distracție sau relaxare instantanee (în ultimul an, venite mai mult din partea prietenului nostru comun, binge watching-ul), pe scurt, fenomenul de bedtime procrastination rezultă în somn insuficient.
Deși poate părea tentant la prima vedere, dimineața următoare nu doar că îți vei schimba părerea, dar vei constata că te confrunți cu probleme mai serioase, cum ar fi deprivarea de somn, cu tot cu numeroasele ei efecte negative.
Experții ne avertizează de ceva timp că ne confruntăm cu o epidemie globală a lipsei de somn, iar efectele ei sunt îngrijorătoare. O spune clar și cercetătorul Matthew Walker, în cartea sa „Despre somn. De ce este vital să dormim și să visăm”: „Cu cât dormim mai puțin, cu atât vom trăi mai puțin”. Și atunci, de unde totuși ideea de „răzbunare”?
Social media este de vină pentru viralizarea ei, însă originile expresiei se găsesc în limba chineză. „Bàofùxìng áoyè” sau „revenge bedtime procrastination” are legătură cu programul încărcat de la job care duce la pierderea controlului asupra timpului personal care duce la rândul său la o nevoie de a „răzbuna” orele pierdute din zi amânând ora de culcare. Altfel spus, un scenariu aparent de Catch-22 din care nu ieșim bine deloc.
Chiar dacă, în general, oamenii sunt conștienți de riscuri (oboseală, dificultăți de concentrare, diabet, depresie, etc.), aceștia continuă să prioritizeze activitățiile până târziu în noapte, în defavoarea somnului. Partea bună e că există o modalitate prin care putem preveni acest fenomen, dar necesită dedicare din partea tuturor: o igienă sănătoasă a somnului (și mai multe zile libere).
Așa că în loc să-ți verifici încă o dată Instagramul sau să mai începi un episod, ia în considerare stabilirea unei rutine înainte de culcare. În timp, îți va diminua impulsul de a sta cu ochii deschiși până târziu.
De la setarea acelorași ore pentru culcare și pentru trezire, indiferent de ziua săptămânii, la evitarea device-urilor cu măcar o oră înainte de a te așeza în pat și a băuturilor alcoolice, toate te vor aduce mai aproape de un somn liniștit.
Nu în ultimul rând, reține că dacă problemele de somn continuă și îți creează dificultăți în viața de zi cu zi, este indicat să iei legătura cu un specialist care îți va da un diagnostic corect și te va îndruma către un somn mai sănătos.
Iar dacă tot îți mai dorești să prelungești ziua, fă-o cu activități un pic mai liniștitoare - cum ar fi să citești sau să începi un jurnal și, de ce nu, să dezlegi cuvinte încrucișate.
Avem și mai multe idei pentru un somn odihnitor - de la o discuție cu un medic specialist în somnologie, câteva trucuri de alimentație și ritualuri de relaxare, până la podcasturi cu povești care promit să te adoarmă.