de MIHAI GHIDUC
A început campania electorală și unul dintre efectele pozitive ale acestui fapt este că au dispărut toate panourile și corturile electorale de pe străzi. Mutate în pre-campanie, sub subțirea acoperire a strângerii de semnături, acestea sunt interzise în luna de dinainte de alegeri (când e voie doar cu afișe). În schimb, nu e ilegală campania online, ceea ce face Facebook-ul irespirabil.
O entitate politică necunoscută, dar care ar putea foarte bine să fie PSD, a umplut Facebook-ul, vineri, cu un un clip care arată că ne așteaptă o campanie electorală murdară (de fapt două, că după locale avem parlamentarele).
Un grup de presupuși voluntari ai USR-PLUS, îmbrăcați astfel încât să reprezinte stereotipuri ale persoanelor trans și gay, părea că împarte pliante electorale, în huiduielile unei mulțimi care nu prea e clar dacă făcea parte din înscenare sau era autentică.
Cei de la USR au reacționat destul de rapid, identificând locul filmării – pe o stradă din Voluntari, orașul de lângă București condus de soțul Gabrielei Firea – și spunând că cei din imagini nu erau membrii partidului. Ce au ratat însă useriștii să spună a fost că n-au de ce să le fie rușine de faptul că ar avea susținători care fac parte din minoritățile sexuale, ci că stereotipizarea lor este problema principală.
În weekend, același Pandele a fost protagonistul unui dans pe melodia verii, evident împreună cu soția, care l-a și postat pe Facebook. Ocazie cu care am aflat că „Jerusalema” pare a fi noua „Macarena” și că în această campanie vom avea parte de moment penibile chiar și când nu e vorba de fake news.
După câteva săptămâni în care a planat în aer, inițiatorii de la PSD s-au decis să voteze moțiunea de cenzură în această luni, dar nu e deloc clar dacă majoritatea parlamentară pe care o au va rezista până la vot. De altfel, nici nu-i prea clar dacă PSD își dorește să preia guvernarea până la alegerile parlamentare, în condițiile actualei crize sanitare și a potențialei crize economice care o va însoți, în această toamnă.
Este însă posibil ca în zilele următoare să avem discuții despre un nou guvern, în timp ce, în ciuda faptului că tocmai se încheie luna cu cele mai multe cazuri de COVID-19, se redeschid restaurantele, cinematografele și se pregătește redeschiderea școlilor.
După vidul legislativ de la începutul verii, care a dus la creșterea cazurilor în iulie-august, tot ce ne mai lipsește e un vid politic, combinat cu o campanie electorală și o revenire prematură la normal” pentru a crește și mai mult numărul de îmbolnăviri și, invariabil, decese.
România nu este singura țară care se pregătește de alegeri în plină pandemie de COVID-19 și de fake-news-uri.
După ani de diviziuni sociale amplificate de discursul președintelui Trump și de criza de sănătate, apropierea alegerilor prezidențiale din SUA ridică temperatura socială la niveluri nebănuite. Două incidente soldate cu victime arată cum va fi America în următoarele două luni sau patru ani, după caz.
În Kenosha, un oraș din Wisconsin, împușcarea unei persoane de culoare de către poliție a dus la proteste, care au degenerat în violențe. Un băiat de 17 ani, înarmat cu o pușcă (și venit din statul alăturat la îndemnul unei miliții pro-Trump) a ucis două persoane și a rănit o a treia. Adolescentul a plecat liniștit acasă, în timp ce conservatorii și republicanii încearcă să-i caute scuze – că era legitimă apărare – și îl transformă într-un erou al mișcării.
Duminică, după ce o mișcare pro-Trump a venit în Portland, Oregon, pentru a opri protestele din oraș (care țin de câteva săptămâni bune și pe care președintele le-a dat mereu drept exemplu unei Americi fără el), un membru al unei grupări de dreapta a fost ucis, aparent de un activist Antifa.
Faptul că protestele încep să se soldeze cu victime, de ambele părți ale baricadei, vine ca o mănușă pentru președintele Trump, care se vrea candidatul „law & order”, pentru extrema dreaptă, care visează la războiul civil care-l va menține la putere. Asta în timp ce extrema stângă își închipuie că se va porni o revoluție care va schimba regimul.
Cel mai probabil, alegerile din noiembrie vor calma lucrurile, indiferent cine iese, deși încă patru ani cu Trump ar fi un coșmar pentru lume, pentru că America rămâne, în continuare, exportator de cultură politică. Deși nu mereu...
O discuție despre un roman vechi de 80 de ani arată că nu tot ce se întâmplă în SUA și se întâmplă apoi și în restul lumii e privit cu ochi buni. E drept, contextul e altul. Moștenitorul Agathei Christie a decis să schimbe numele romanului „Zece negri mititei” în „Au fost zece”, pentru ediția franceză a cărții, datorită substratului rasist al numelui (care se pierde în traducerea în română, dar asta e altă discuție).
Multă lume s-a arătat indignată de decize și evident că părerile s-au așezat pe actuala falie politică deschisă de felul în care sunt privite protestele Black Lives Matter. Însă, spre surpriza oponenților, chiar autoarea, care era britanică, a făcut o modificare asemănătoare când a publicat cartea în SUA. În 1939, la prima ediție, ea a numit-o „And Then There Were None”, tocmai pentru că, până și atunci, peste ocean titlul original era considerat rasist.