De Mihai Ghiduc

Valul roșu n-a venit

CRONICA SĂPTĂMÂNII

Alegerile desfășurate marți în SUA, la jumătatea mandatului prezidențial, nu s-au soldat cu valul republican pe care-l aștepta toată lumea, dar este încă neclar cine va deține controlul celor două camere ale Congresului. Victorii neașteptate ale democraților, precum și faptul că trei state au inclus dreptul la avort în Constituție arată că alunecarea spre trumpism și insistența pe „războiul cultural” n-au ajutat Partidul Republican.

În SUA, la fiecare doi ani, sunt aleși toți membrii Camerei Reprezentanților și circa o treime dintre cei 100 de membri ai Senatului, pentru un mandat de șase ani. În plus, mai sunt aleși unii guvernatori, procurori generali, membri ai parlamentelor fiecărui stat și se organizează referendumuri pe diverse teme.

Atunci când aceste alegeri se desfășoară la jumătatea unui mandat prezidențial de patru ani, ele sunt numite, mai scurt, „Midterms”.

Tradițional, Midterms avantajează partidul care nu deține Casa Albă, mai ales când președintele e la primul său mandat.

Iată de ce așteptările pentru un „val roșu”, republican, erau mari. Mai ales că, spun specialiștii, economia este cea care contează cel mai mult la vot, iar SUA tocmai trece printr-o inflație vizibilă, mai ales în prețul benzinei, atât de important pentru americani.

Până acum, acest lucru nu se întâmplă însă, dar numărătoarea voturilor nu s-a încheiat. În cursa pentru Senat, democrații au câștigat un loc care fusese deținut până acum de republicani, Dr. Oz fiind învins de contracandidatul său, John Fetterman. Totul depinde acum de voturile din Arizona, Nevada și Georgia – dacă democrații le păstrează, ar putea avea un avantaj de două locuri, 51 la 49.

Georgia e un caz special, pentru că s-ar putea ajunge la situația unui vot suplimentar, pe 6 decembrie, dacă Raphael Warnock, care conduce în acest moment, nu trece de 50%.

Cel mai probabil, Camera Reprezentanților va deveni republicană, cum era așteptat, dar nu cu o majoritate solidă. De fapt, până miercuri dimineață, doar două mandate au fost pierdute, câte unul de fiecare partid, ceea ce e mult mai puțin decât așteptau republicanii. Ar putea să dureze chiar și o săptămână ca să se afle toate rezultatele.

Câteva concluzii însă pot fi trase de pe acum.

Republicanii pro-Trump, în special cei mai vocali dintre aceștia, care au contestat rezultatele alegerilor din 2020, n-au prins la marea masă a votanților. Dimpotrivă, au reprezentat o problemă majoră pentru partid și probabil principala cauză a rezultatelor neașteptat de proaste.

Greg Abbott și Ron De Santis, guvernatorii republicani ai Texasului și Floridei, au câștigat detașat, un semn că partidul are candidați care să-l înlocuiască pe Trump în 2024 – dacă îndrăznesc să candideze în primare împotriva fostului președinte.

Gerrymandering-ul, practica de a desena districtele ca să avantajeze un partid sau altul, funcționează în continuare, în multe state diferența dintre cele două partide fiind mai mică decât numărul de mandate câștigate de unul sau altul.

Votanții tineri, sub 35 de ani, preferă în marea lor majoritate partidul democrat, un semn clar că atitudinea anti-progresistă a republicanilor, în special în ceea ce privește avortul, armele și schimbările climatice, îi face să piardă această categorie de vârstă.

În cele trei state în care s-a făcut un referendum pentru legalizarea avort prin constituție, California, Michigan și Vermont, acesta a trecut cu majorități semnificative. În Kentucky, unde se votează interzicerea avortului, cetățenii par să respingă amendamentul.

În schimb, cele două Dakota (Nord și Sud) și Arkansas s-au declarat împotriva legalizării marijuanei.

Rămâne acum de văzut dacă democrații vor păstra Senatul (cel mai probabil) și republicanii vor lua Camera Reprezentanților (la fel de probabil), ceea ce ar însemna că următorii doi ani – oricum haotici – nu vor fi atât de haotici pe cât ar fi fost cu un Congres republican și un președinte democrat.

Created with Newsroom AI