DE MIHAI GHIDUC
Cea mai lungă noapte a alegerilor americane a durat trei zile. Într-un final, undeva în cursul zilei de vineri, deși numărarea voturilor nu s-a terminat, a devenit evident că echipa Joe Biden - Kamala Harris va obține suficiente voturi în Colegiul Electoral pentru a conduce Statele Unite pentru următorii patru ani. Populistul și divizivul Donald Trump a rămas fără job.
N-a fost atât de simplu pe cât pare acum și nici nu va fi ușor de acum înainte. În seara alegerilor, un fenomen pe care o parte dintre analiști l-au prevăzut, a făcut să pară că Trump este favoritul.
Majoritatea simpatizanților actualului președinte au preferat să voteze în ziua de marți și să evite votul prin corespondență – încurajați și de atacurile lui Trump asupra acestei metode. Și cum în multe state voturile prin poștă se numără la final, harta se tot colora în roșu. După ce Florida a anunțat că Trump a luat voturile acelui stat, pentru câteva ore a părut că 2016 s-ar putea repeta. Apoi, totul a încremenit.
Primul semn prost pentru Trump a fost când televiziunea sa favorită, Fox News, a spus că, din perspectiva lor, Arizona va fi câștigată de Biden. Majoritatea analiștilor au preferat să rămână în expectativă. În statele din „blue belt”, nordul industrializat, Michigan, Wisconsin și Pennsylvania, avansul lui Trump scădea cu fiecare nou anunț. Nevada era deja la Biden și chiar și în Georgia, un stat-cheie din sud, situația era mult prea la limită pentru ca Trump să fie sigur de acele voturi.
Până vineri, s-a anunțat, pe rând, că Wisconsin și Michigan îi vor da voturile lui Biden. Când și în Pennsylvania numărătoarea voturilor prin poștă, câteva milioane, au șters avansul lui Trump – care la un moment dat părea imens –, toată lumea a anunțat câștigătorul alegerilor. Strategia demonizării votului prin poștă și încercarea republicanilor de a amâna numărătoare prin tertipuri legale s-a întors împotriva lor, dându-le câteva zile de palpitații.
Trump n-a recunoscut încă rezultatele, susținând – fără vreo acoperire – că e vorba de un furt. În stilul deja binecunoscut, acesta spune, efectiv, că voturile numărate după seara alegerilor sunt ilegale. Mare parte a republicanilor sunt însă mai puțin dispuși să îi țină isonul, mai ales că sunt semne că pot păstra controlul Senatului și au mai recuperat puțin din diferența față de democrați la Camera Reprezentanților.
Campania lui Trump a anunțat că va contesta rezultatele, în state-cheie, sau că va cere renumărarea voturilor. Ironic pentru felul în care se încheie această președinție, avocații lui Trump au făcut anunțul în parcarea unei firme de tuns iarba, numită Four Seasons, la fel ca și lanțul hotelier de lux. Multă lume crede că, efectiv, oamenii au confundat numele – și asta ar spune multe despre competența lor.
Vor urma însă câteva săptămâni ciudate, cu un președinte încă în funcție – până pe 20 ianuarie, chiar – care va bate câmpii pe social media, forțând firmele din Silicon Valley să pună disclaimere postărilor sale, și cu așteptate șicane pentru nou aleasa echipă de la Casa Albă, în încercarea acestora de a pregăti transferul puterii.
Înfrângerea lui Trump, care devine unul dintre puținii președinți americani care pierde după doar un mandat și care n-a câștigat vreodată votul popular, e un semn că valul populist început în 2016 cu alegerea sa și cu Brexit-ul e pe cale să se diminueze. După ce, în Europa, clone de Trump au fost învinse în alegeri, în Franța sau Italia, de exemplu, pentru grupările naționaliste care luptă împotriva „globalismului” și pentru fanii autoritarismului dispare unul dintre principalii suporteri.
Sunt vești proaste pentru Polonia și Ungaria, care se bazau pe un sprijin american, acum că Uniunea Europeană a spus că le va tăia fondurile celor care nu respectă statul de drept. Sunt vești la fel de neplăcute și pentru Boris Johnson, care îndrepta Marea Britanie spre un Brexit fără acord cu UE, bazându-se pe un ipotetic sprijin necondiționat de peste ocean.
Sunt vești bune pentru Acordul de la Paris, în care Biden a promis că va reveni, dar și pentru Organizația Mondială a Sănătății, din care noua administrație nu se va retrage. Ceea ce înseamnă că vor fi mai mulți bani și mai multă disponibilitate pentru ca această organizație să facă un eventual vaccin sau tratament împotriva COVID-19 disponibil și celor din țările mai puțin favorizate.
A fost una dintre promisiunile lui Biden, să-și aleagă un vice-președinte femeie, iar senatoarea californiană Kamala Harris este cea care scrie istorie. Avocată, Harris a fost procuroare în San Francisco și apoi procuror general al statului California, înainte de a deveni, în 2016, una dintre cele mai vocale și articulate prezențe din Senatul american.
Cu origini indiene și jamaicane – părinții ei fiind imigranți care s-au întâlnit, în SUA, în studenție –, Kamala marchează o serie întreagă de premiere. Deși, cum o spune chiar ea, nu acesta este lucru pe care vrea să pună accent.
Despre tranziția complicată de refuzul lui Trump, am vorbit deja. Vor mai fi, în decembrie, încă un rând de alegeri, în statul Georgia, pentru două locuri în Senatul SUA. Dacă vor fi câștigate de democrați, va fi egalitate perfectă, iar în acest caz Kamala Harris va da votul decisiv. Dacă republicanii obțin măcar un loc, vor controla Senatul, ceea ce înseamnă că vor putea să blocheze multe dintre inițiativele noii administrații.
Pandemia de COVID-19 va fi principala provocare a echipei Biden-Harris, mai ales că, în săptămâna alegerilor, au fost stabilite noi recorduri de îmbolnăviri (iată că și la ei, nu doar la noi). Cel puțin, aceștia vor asculta părerile oamenilor de știință în momentul în care vor lua decizii. Refacerea relațiilor internaționale puse la încercare de Trump va fi ceva mai simplă, mulți dintre liderii altor țări răsuflă deja ușurați.
Cel mai important este, însă, că măcar pentru o vreme, nu vom mai trăi cu amenințarea că un tweet dat în miez de noapte dintr-un dormitor al Casei Albe ar putea să ne dea viața peste cap într-un mod neprevăzut. Postacul suprem a fost concediat.