de MIHAI GHIDUC

Cronica săptămânii. Trei la mie

În ultimele 7 zile, mai mult de 25.000 de români au contractat coronavirusul. Este echivalentul cazurilor înregistrate de la începutul pandemiei până aproape de finalul lunii iunie.

În București, coeficientul infectărilor a depășit, duminică, trei la mie, însă autoritățile se vor întâlni abia luni după-amiază pentru a decide ce măsuri ar trebui luate, că nu se face să ne stricăm weekendul pentru atâta lucru. Sau poate scade indicele și nu mai e nevoie.

Ce facem cu coeficientul?

Deja celebrul coeficient de trei la mie este un prag stabilit artificial, care nu prea are legătură cu problemele ridicate de infecția cu COVID-19: supra-aglomerarea spitalelor și ocuparea până la refuz a paturilor de terapie intensivă. În plus, felul în care acest indice a fost calculat a dat impresia că autoritățile vor să tragă de timp, speriate de reacția populației în fața unor măsuri prea dure.

După ce a fost învins de pelerini la Iași și conștient că nu ar face față furiei altor categorii de cetățeni, guvernul gândește măsurile cu un ochi la cifre și cu altul la plăcinta electorală – vin alegerile în curând. Prin urmare, ne-am trezit că în București coeficientul infectărilor a gravitat toată săptămâna periculos de aproape de 3, dar fără să atingă fatidica cifră până duminică.

DETALII
DETALII

S-au găsit mereu scuze: ba că nu se calculează cazurile din aziluri, ba că n-am primit cifrele la timp, ba că nu calculăm după cifrele comunicate public, ci după cele dintr-un program la care doar cei aleși au acces. În vreo 2 zile, pur și simplu s-a amânat publicarea coeficientului – până a ieșit cum trebuie, ar spune gurile rele. Între timp, spitalele sunt pline și oamenii nu mai au parte de îngrijirea necesară, iar asta s-ar putea traduce într-un număr mai mare de victime.

Cu siguranță, mai devreme sau mai târziu, cel puțin în Capitală, deși și județe precum Alba sau Vâlcea se apropie de prag, purtarea măștii va deveni obligatorie peste tot și se vor închide școlile, cinematografele, sălile de spectacol și restaurantele și cafenelele, la interior. Când se va întâmpla asta depinde doar de cât mai sunt dispuse autoritățile să tragă de timp.

DETALII
DETALII

MISTERIOASELE ALEGERI

Cum spuneam, problema e că avem alegeri și guvernul n-ar vrea să piardă procente. Când vor fi alegeri însă, nu știm. Guvernul spune că pe 6 decembrie și deja s-a pornit procesul strângerii de semnături și a început campania neoficială, aia în care apar bannere peste tot.

DETALII
DETALII

Însă Parlamentul ar vrea să schimbe data și a dat o lege prin care alegerile sunt amânate pe 14 martie, iar Curtea Constituțională a decis că Parlamentul are dreptul să stabilească când se alege următorul legislativ. Dar doar de data aceasta.

DETALII
DETALII

E confuzant ce am spus mai devreme? N-ar trebui – guvernul e controlat de PNL, care-și dorește alegeri cât mai repede, pentru că stau bine în sondaje și le e frică de cum vor fi afectați de criza coronavirusului și posibila criză economică, în timp ce Parlamentul și, într-o oarecare măsură, Curtea Constituțională, sunt controlate de PSD-ALDE-Pro România, care ar vrea alegeri cât mai târziu, să-și mai revină din pierderile cauzate de susținerea lui Dragnea.

Legea prin care alegerile ar trebui să fie în martie n-a fost însă promulgată și președintele poate să tragă un pic de timp, trimițând-o înapoi în Parlament. Ne putem aștepta așadar să avem o campanie electorală pentru 6 decembrie și, în același timp, o luptă pentru mutarea datei. Cheia este la UDMR, partid care ar putea tranșa lupta, pentru că nimeni nu are majoritate în Parlament fără ei.

DETALII
DETALII

BREXIT FĂRĂ ACORD?

Mai sunt mai puțin de 3 luni până la finalul anului, iar Uniunea Europeană și Marea Britanie nu au reușit să ajungă la un acord asupra felului în care vor decurge lucrurile după 31 decembrie 2020. Boris Johnson și-a anunțat deja cetățenii să se pregătească pentru „no deal”, deși nimeni nu e pregătit cu adevărat pentru consecințele acestei decizii.

DETALII
DETALII

Unii ar spune că această mișcare a fost mereu urmărită de aripa dură a conservatorilor britanici și de Boris, însă, dincolo de consecințele pe care lipsa unui acord le-ar avea asupra relațiilor cu UE, mai grave ar putea fi consecințele interne.

Un Brexit dur ar însemna controale vamale între Irlanda și Irlanda de Nord și o creștere a tensiunilor din acea regiune instabilă a regatului britanic. În condițiile în care și Scoția se vrea afară – sprijinul pentru independență a ajuns la niveluri record –, atitudinea dură a guvernului britanic pare mai degrabă o schemă de negocieri.

Decizia ar putea fi influențată și de rezultatul alegerilor din SUA. Dacă Trump este învins, Marea Britanie nu se mai poate baza pe sprijinul necondiționat al Casei Albe. Actualul președinte american a sprijinit pe față Brexitul, în timp ce contracandidatul său nu-i vreun fan al acestei decizii și ar putea să-i lase fără un acord comercial și cu SUA, pe lângă UE.

DETALII
DETALII