De Mihai Ghiduc

»

Trebuie să vorbim despre medici

În fața pandemiei, nu toți sunt egali. Unii fac mai mult rău decât bine

Flavia Groșan, un pneumolog din Oradea, susține că a vindecat 1.000 de pacienți cu o schemă proprie de tratament

e un pattern care se repetă

Ocazie cu care a devenit vedetă

În plin val al treilea, semnificativ mai virulent decât cele precedente, cu record de pacienți internați la ATI și variante potențial mai letale ale virusului aflate în circulație, doctorița-minune a făcut turul televiziunilor.

Un grup masiv de oameni, de la cei obosiți de pandemie până la coronasceptici, e mai dispus să creadă că un astfel de tratament, obținut prin telefon, poate fi mai eficient împotriva virusului decât tratamentul în spital (sau, desigur, vaccinul).

DETALII
DETALII

Nu este singurul medic care propune scheme-minune. La București, Adina Alberts, un alt medic care face turul televiziunilor, publică pe Facebook o așa-zisă schemă de tratament împotriva COVID-19, încercând să convingă lumea să nu se vaccineze și să refuze tratamentul oferit în spitale.

DETALII
DETALII

Pentru unii oamenii, a asculta aceste sfaturi, amplificate de televiziuni fără filtru critic și de diverse mișcări de propagandă, poate însemna diferența dintre viață și moarte. Când ți se spune să stai acasă, la saturație de oxigen sub 80%, riscul asociat acestei decizii este unul major. Pe care nu și-l asumă nici Groșan, nici Alberts, nici televiziunile „de știri”.

O eroare logică

De ce se întâmplă asta?

Dacă cineva face o formă gravă de COVID-19, ajunge cel mai probabil la spital. Unde este testat, tratat cât de bine se poate, în condițiile în care încă nu există un tratament despre care să se știe cu siguranță că funcționează în orice situație. Unii pacienți ajung la terapie intensivă, iar unii, din păcate, mor.

Și atunci se face asocierea că „dacă ajungi la spital, mori”, dusă uneori mai departe până la „spitalul te omoară”.

De teama spitalului, această asociere se transformă în certitudine în mintea multor persoane. Aici apar „schemele-minune” care te tratează acasă, de parcă COVID-19 ar fi o „simplă răceală” ce trece într-o săptămână cu tratament și în șapte zile fără. Însă adevărul e că nu, nu spitalul te omoară, ci boala, o boală păcătoasă, căruia îi supraviețuiesc totuși 97,5% dintre cei care o fac. Inclusiv majoritatea celor care ajung în spitale.

Și tocmai faptul că are o rată de supraviețuire atât de mare, amplifică schemele-minune. Pentru că un pacient care a trecut printr-o formă mai dificilă a bolii, deși s-a tratat după ureche, telefon sau ce-a citit pe internet, nu va pune recuperarea pe seama organismului care a reușit să învingă virusul, ci pe seama oricărei substanțe neverificate i s-a recomandat cu acea ocazie. Și va deveni, la rândul său, un promotor al tratamentului neverificat. Un cerc vicios perfect.

Un sistem șubred

De ce se întâmplă asta?

Din păcate, nici sistemul sanitar nu ajută. În condițiile în care, practic, ne-am construit o parte dintre cele mai mari victorii ale cinematografiei românești pe eșecurile acestui sistem, e de înțeles cumva, de ce se instalează neîncrederea. De la nosocomiale la recentele incendii în spitale, toate aceste lucruri creează atmosfera perfectă pe care să se cațere promotorii pseudo-tratamentelor.

Însă, în realitate, marea majoritate a medicilor și asistentelor care lucrează pe saloanele de COVID-19, încearcă să facă totul ca să salveze cât mai multe persoane.

Și sunt obosiți, după un an întreg în care au făcut asta, și depășiti, în fața unui nou val agresiv și a unei lumi tot mai puțin dispuse să respecte regulile, care umple paturile de ATI pentru că „n-o să mi se întâmple mie”. Să pui umărul la presiunea asta, ca medic, promovând ideea că „nu-i nimic grav, o să scapi ușor, dacă iei pastilele astea”, este, efectiv, criminal.

Dezinformare și manipulare

De ce se întâmplă asta?

Adesea însă, cei mai vocali susținători ai acestor pseudo-tratamente sunt cei care luptă împotriva purtării măștii, împotriva măsurilor sanitare și, desigur, anti-vacciniștii. O ciorbă de conspiraționiști, populiști, naționaliști e locul cel mai bun în care să crească microbul oricărei asemenea soluții minune.

„Avem soluții simple la probleme complexe” este rezumatul oricărei astfel de mișcări.

Și ce e mai simplu decât un tratament luat prin telefon de la o doctoriță din Oradea sau unul citit pe internet de la o doctoriță din București, mai ales că ambele au apărut la televizor, promovate ca experte în domeniu? Groșan și Alberts au rezolvat pandemia. Din păcate, coronavirusul n-a aflat încă acest lucru.

SIGUR NU CE NU SE FACE ACUM

CE-I de FĂCUT?

Și Flavia Groșan, și Adina Alberts au ajuns la Colegiul Medicilor. În cazul celei dintâi, am aflat destul de repede că „nu-i nicio problemă, n-a zis nimic rău, și oricum de fapt nici n-o reclamase nimeni”, de la colegiul bihorean. Flavia Groșan a scăpat fără sancțiune. În cazul Adinei Alberts, nu am aflat încă nimic.

DETALII
DETALII

Sistemul medical nu știe să se curețe din interior și, din păcate, asta este cea mai mare contribuție la cunoșterea colectivă adusă de cele două doamne, în niciun caz vreun tratament-minune.

Între timp, e plin de medici de familie care își conving clienții să refuze vaccinul, de unii care nici măcar n-au deschis platforma de vaccinare, de alții care recomandă tratamente homeopate sau se laudă public cu diplome în această pseudoștiință. Și care „învață”, cu ocazia asta, că cea mai scurtă cale către succes este să „găsească” o soluție-minune pentru probleme care, din păcate, nu au soluții-minune.

patru știri pe scurt

ce trebuie să mai știi

O biserică de lemn din parcul Titan a fost vandalizată vinerea trecută. Pe pereți au fost scrise, cu vopsea roz, mesaje pro-LGBT. Deși autorii sunt încă necunoscuți, reacția purtătorului de cuvânt al Bisericii Ortodoxe a fost una virulentă și plină de clișee cu iz rasist și homofob.

DETALII
DETALII

Un asasinat în masă comis într-un Spa din orașul american Atlanta, în care au murit 8 persoane, dintre care 6 femei de origine asiatică, a stârnit teama în rândul acestei comunități, în condițiile în care, în ultimul an, a crescut numărul incidentelor rasiste. Retorica anti-asiatică a fost amplificată de felul în care fostul președinte Trump s-a raportat la pandemie.

DETALII
DETALII

După ce mai multe țări au oprit temporar folosirea vaccinului AstraZeneca din cauza unor tromboze suspecte, Agenția Europeană a Medicamentului a reconfirmat că vaccinul este sigur și poate fi folosit în continuare. Un nou studiu, efectuat în SUA, arată o eficacitate de 79% la sută a acestuia.

DETALII
DETALII

Duminică, 28 martie, România trece la ora de vară. Mai exact, ora 3 dimineața va deveni ora 4 dimineața. Asta înseamnă că ceasurile trebuie date cu o oră înainte – pentru cine mai are ceasuri care nu-și schimbă ora automat.