De Mihai Ghiduc
Săptămâna trecută, la Budapesta, a avut loc a patra ediție a Summitului Demografic, la care au participat mai toți liderii populiști de dreapta din Estul Europei, plus fostul vicepreședinte american, Mike Pence. Dincolo de lupta acestora cu „ideologia LGBT+” și migrația, o idee clară se transmite din discursurile celor prezenți: „femeile trebuie să facă mai mulți copii”. Din partea României: președintele UDMR, Kelemen Hunor.
Deși părea o întâlnire a unor bărbați în costume, printre participanții la conferință s-au numărat Sharon Slater, președinta unei organizații americane care luptă împotriva drepturilor LGBT+ și a educației sexuale, Sophia Kuby, o activistă creștină din Viena care crede că femeile trebuie să renunțe la carieră, și Marion Marechal-Le Pen, lidera partidului extremist francez Frontul Național.
Dacă Pence și ceilalți americani au găsit și cauza pentru care în țările din Estul Europei se micșorează populația– avortul –, liderii europeni sunt mai puțin direcți în a spune că vor să dea un asalt asupra acestui drept. Cumva de înțeles, din moment ce fix în acest weekend, San Marino, o țară catolică, a dezincriminat avortul, prin referendum. Un semn clar că opinia publică are alte păreri.
Dacă în Europa, cu excepția notabilă a Poloniei, direcția nu e una favorabilă antiaborționiștilor, Pence nu s-a ferit să spună că el speră ca, în SUA, Curtea Supremă să decidă împotriva dreptului la avort. După ce conservatorii au reușit să-și impună trei reprezentanți în timpul mandatului lui Trump, era de așteptat un asalt împotriva Roe vs. Vade, cazul care a făcut avortul legal.
O lege perversă, care permite oricărei persoane să dea în judecată pe cineva care are legătură cu un avort după primele șase săptămâni de sarcină (adesea mai devreme decât află unele femei că sunt însărcinate), a blocat, de facto, avorturile în cel mai mare stat republican. Curtea Supremă a dat undă verde acestei legi, refuzând să o discute – o altă metodă prin care se feresc să își asume ideologia pe față.
Legea, gândită special pentru a ocoli Constituția, elimină în mod explicit autoritățile din aplicarea ei. Efectiv, oricine, de oriunde, poate da în judecată un medic sau o asistentă care a făcut un avort, un șofer care a dus-o pe femeie la clinică sau chiar pe cineva care i-a sugerat să facă acest lucru și să-i ceară daune de 10.000 de dolari. Ideea legii e de a băga frica în puținele clinici care mai există în Texas, astfel încât acestea să nu mai facă avorturi de teama proceselor.
Până acum strategia a avut succes. Un singur medic și-a asumat riscul de a face un avort, cu scopul explicit de a duce legea în instanțele de judecată – și a fost, prompt, dat în judecată de cel puțin două persoane. Legea, care nu face excepție pentru avorturi nici în cazuri de viol sau incest, pare un succes atât de mare, încât Florida își propune deja să adopte una similară.
Poate părea o problemă care nu ne privește – la urma urmei, în Europa și nu numai (Mexicul tocmai a dezincriminat avortul într-unul dintre state sale), direcția pare a fi contrară, însă nu trebuie uitat că americanii sunt printre principalii suporteri și finanțatori ai mișcărilor antiavort din restul lumii, inclusiv Estul Europei. Dacă câștigă acasă, vor avea mai mult timp să „salveze” și restul lumii de la „dezastrul demografic”.
Fix genul acesta de conferințe, care unește antiaborționiștii americani cu cei europeni, sub umbrela unor viziuni comune, fie ele religioase, ideologice – suveraniste și populiste –, arată că legătura dintre Texas și Budapesta e mai strânsă decât ar vrea mulți să pară. Dacă americanii vor pierde lupta, bătălia se va muta rapid peste ocean. Acum se pun doar primele cărămizi.
Alegerile din Germania au adus victoria partidului de centru stânga SPD, cu un avans minim în fața CDU-CSU, partidul fostei cancelare Angela Merkel, care tocmai s-a retras după patru mandate. Verzii și liberalii (FdP) vor avea un cuvânt de spus în formarea viitorului guvern, în timp ce extremiștii de la AfD au scăzut la 10% și nu vor fi luați în calcul pentru o eventuală alianță.
La București, premierul Florin Cîțu a devenit noul președinte al Partidului Național Liberal. Învins, Ludovic Orban și-a anunțat retragerea de la conducerea Camerei Deputaților, dar nu imediat – pentru că liberalii nu mai au o majoritate care să-i ajute să păstreze funcția, după ce coaliția cu USRPLUS s-a destrămat. O moțiune de cenzură împotriva guvernului încă așteaptă să fie votată de Parlament.
Și USRPLUS își alege un nou președinte, într-un al doilea tur, după ce în primul Dacian Cioloș a obținut cu circa 700 de voturi mai mult decât Dan Barna, actualul președinte. Alegerile se desfășoară online, până pe 30 septembrie.
Islanda a fost la un pas să devină prima țară europeană cu un parlament majoritar feminin. Dacă inițial se părea că vor fi 33 de femei (parlamentul are 63 de locuri), după renumărarea voturilor s-au ales 30 de parlamentare. Doar cinci țări din lume au parlamente majoritar feminine: Rwanda, Cuba, Nicaragua, Mexic și Emiratele Arabe Unite (cele din urmă 50%, prin decret).