De Mihai Ghiduc

Războiul Rece nu s-a încheiat vreodată

CRONICA SĂPTĂMÂNII

Întâlnirea dintre Vladimir Putin și Xi Jinping, dictatorul rus și cel chinez, a fost așteptată cu o doză de curiozitate de toată lumea, în condițiile în care Jinping, care tocmai și-a asigurat un al treilea mandat și și-a securizat poziția în partid, înconjurându-se de sicofanți, a promis că are o soluție pentru pacea din Ucraina.

Soluția, pe care China o expusese deja într-un plan de 12 puncte, e amuzantă pentru că, deși începe cu declarații pompoase de genul „integritatea teritorială a tuturor țărilor trebuie respectată” și „să renunțăm la mentalitatea Războiului Rece”, propune în esență o înghețare a conflictului, cât să-și tragă Rusia sufletul și să se înarmeze mai bine pentru un nou asalt. Ah, da, și ridicarea sancțiunilor, să își poată vizita oamenii vilele din Italia.

Jinping n-a dat vreun semnal că după vizita la Moscova ar face una la Kyiv – sau că măcar își propune să vorbească cu Volodimir Zelenski, președintele ucrainean –, ceea ce îi face pe mulți să creadă că lansarea planului e doar o falsă încercare de a mima neutralitatea.

Mai ales că, în realitate, Jinping a fost probabil unul dintre puținii care au știut din timp că Rusia chiar va ataca Ucraina în februarie 2022. Să nu uităm că Putin l-a vizitat la Beijing, în timpul Olimpiadei de Iarnă, și a avut grijă să nu-i strice evenimentul de sportswashing.

Ce s-a stabilit la Moscova?

În ciuda declarațiilor pompoase, cel puțin din informațiile oficiale, s-au stabilit destul de puține lucruri, iar majoritatea par a favoriza China. Au fost semnate 14 înțelegeri, în domenii diverse, dintre care cele mai importante par a fi un acord ca firmele chineze să le înlocuiască pe cele occidentale, care au părăsit piața rusă, explorarea în continuare a deschiderii unei conducte noi de gaze către China și folosirea yuan-ului, moneda chinezească, în tranzacțiile internaționale cu țările non-occidentale.

Analiștii văd acest lucru ca o victorie a Chinei, care a transformat o Rusie cu probleme într-un soi de partener secund, însă este puțin probabil ca acestea să fie singurele lucruri stabilite.

Nu degeaba, în prima zi, Xi și Putin au vorbit singuri vreme de mai bine de patru ore. E la fel de posibil ca Rusia să își fi primit partea sa de beneficii în acorduri secrete.

Cert este că marți cei doi lideri au semnat o declarație comună „care aprofundează parteneriatul strategic cuprinzător pentru noua eră”, după care au lăsat să scape în lume o discuție pe care au avut-o la final, în care Xi spune că „Acum au loc schimbări cum nu au mai fost în ultimii o sută de ani. Împreună, facem ca aceste schimbări să aibă loc”.

Ca în Războiul Rece, dar nu chiar

Această vizită are mai multe semnificații, dar cea mai evidentă e o întărire a relațiilor dintre Rusia și China, care oricum au jucat mai mereu de aceeași parte a baricadei, de la Al Doilea Război Mondial încoace. Ambele state au preferat să susțină oricine se opune blocului occidental și să propună variante alternative, fie pe filiera internaționalis- mului comunist, fie promovând proiecte precum BRICS (o organizație informală din care fac parte Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud).

Și când a fost vorba de conflicte, ele s-au găsit de aceeași parte a baricadei, în special în primele decenii de după WWII, în Coreea și Vietnam. E drept, spre deosebire de Ucraina, luptele s-au dus acolo prin interpuși, comuniștii coreeni și vietnamezi, iar pretextul era unul de stânga – ajutăm la avansarea ideologiei noastre preferate –, în timp ce acum e implicată direct Rusia, iar pretextul e unul naționalist, cu argumente de secolul a XIX-lea.

Asta și pentru că, între timp, Rusia a renunțat de tot la conceptul de comunism și a rămas doar imperialistă. China, în schimb, propune un regim hibrid, cu capitalism economic și conducere unică.

Nu e încă foarte clar dacă China va spriji Rusia și militar, deși au apărut deja știri despre faptul că au existat transporturi de drone în valoare de 12 milioane de dolari – e drept, civile, dar care s-a văzut că pot fi folosite, foarte bine, și pentru scopuri militare.

La fel cum nu există vreun semn că aceasta ar fi dispusă să deschidă un nou front cu Occidentul, în Taiwan, insulă pe care o revendică deși, încă de la încheierea războiului civil chinez din 1949, aceasta este de facto independentă.

Ce este sigur e că Rusia și China vor sabota mereu orice decizii luate în Consiliul de Securitate al ONU legate de Ucraina, dar și vor împiedica Taiwanul să devină membră cu drepturi depline a comunității internaționale (țara nu e membră a ONU pentru că se opune China).

E despre ambele, nu despre fiecare în parte

Există voci în Occident care spun că ar trebui să se renunțe la Ucraina, pentru că nu Rusia ar fi principala amenințare, ci China, care a prosperat semnificativ, în special în ultimele decenii, până la a deveni o putere economică care rivalizează cu SUA și Uniunea Europeană. Mai mult, China s-a transformat dintr-o țară producătoare de bunuri ieftine, într-una care produce tehnologie de înaltă calitate.

Întâlnirea de la Moscova pare a arăta că cele două țări sunt dispuse să coopereze în continuare, pentru a se vinde pe piața internațională ca o contrapondere la SUA și UE. Se continuă Războiul Rece, nu se fac pași către o deschidere.

Au și un avantaj. Conduse fiind de regimuri dictatoriale și partide unice, nu dau socoteală alegătorilor pentru deciziile lor și, oricum, controlează ce informație ajunge la alegători. În schimb, țările democratice își schimbă des conducerea – iar asta ar putea fi o veste proastă pentru Ucraina dacă la putere, în SUA sau alte țări mari, ar veni suveraniști.

Pe de altă parte, pe termen lung, același lucru e un dezavantaj, pentru că dictatorii au viziuni și idei fixe și tot mai puțină lume în jurul lor care să-i contrazică. Putin n-ar fi atacat Ucraina dacă avea de înfruntat alegeri reale în Rusia.

Piesele par așezate, deși, desigur, există încă posibilitatea ca Xi chiar să joace rolul de negociator. N-a închis fereastra asta – dar nici nu mai are foarte mult timp –, dar ar trebui să vină cu o propunere mai bună decât „înghețăm tot” sau „dați-le rușilor ce-au obținut și mai vedem”, care par a fi făcute exclusiv în favoarea lui Putin. Cel puțin nu în momentul acesta, în care Rusia pare în dificultate și Ucraina pare a se pregăti să preia inițiativa.

Created with Newsroom AI