De Mihai Ghiduc
Cu excepția notabilă a parlamentarilor URS-PLUS (mai puțin Dragoș Pâslaru), europarlamentarii români s-au opus raportului Matic, perorând diverse aberații despre tradiție și „propaganda LGBT” și concentrându-se într-un mod de-a dreptul nesănătos pe un paragraf din raport ce prevede dreptul bărbaților transgen de a avea acces la servicii medicale, în cazul extrem de rar al unei sarcini.
Votat, din fericire, de majoritatea parlamentarilor europeni, raportul (care nu are însă caracter obligatoriu) cere statelor membre „să garanteze că femeile beneficiază de drepturi sexuale şi reproductive de calitate, complete şi accesibile, precum şi să suprime toate obstacolele care împiedică accesul deplin la aceste servicii”.
Pentru români, e ceva mai dificil să fie atacat direct avortul, din cauza dramelor prin care au trecut femeile în timpul comunismului, așa că e destul de evident de ce contestatarii raportului s-au concentrat pe alte teme. Însă, în esență, opoziția are aceleași motivații ca și în cazul celor împotriva avortului: dorința arzătoare a religiei de a reglementa viața civilă.
Aflată într-o pierdere accentuată a influenței politice, religia încearcă să se insinueze în reglementările publice prin învăluire. Cu idei preluate de la americani și cu finanțări serioase de la diverse grupări religioase, militanții religioși deghizează asaltul asupra drepturilor femeilor în diverse lupte „pozitive”.
Nu mai militează anti-avort, ci „pentru viață”, nu le refuză femeilor intervenții medicale, ci e vorba de „libertatea de conștiință a medicilor”, iar atunci când nimic nu merge, pur și simplu luptă cu „propaganda LGBT” și „ideologia de gen”.
Și, deși românii le-au demonstrat la referendumul organizat de Coaliția pentru Familie, că nu votează în număr reprezentativ în funcție de această temă, politicienii continuă să se dea credincioși și neprihăniți – fără a avea însă o problemă cu numeroșii primari pedofili din rândurile partidelor.
Cu un ochi la BOR și unul la habotnicii din propriile partide, politicienii români n-au învățat să lase deoparte propria credință la intrarea în slujba statului, ci încearcă să construiască statul după chipul și asemănarea Bibliei. Din care, la fel ca și din raportul Matic, extrag doar versetele care le convin.
Situația nu este privită cu ochi buni de țările UE, în principal cele care au trecut peste aceste dispute primitive. Politicienii occidentali nu s-au lăsat păcăliți de retorica ungurilor și le-au spus acestora că, pur și simplu, legea dată de ei nu este compatibilă cu valorile UE. Discriminarea unor minorități nu este ceva acceptabil, iar Ungaria a fost chiar poftită (ce-i drept, doar retoric) să părăsească UE.
A început Bacalaureatul, cu proba scrisă de limba și literatura română. Anul acesta, din cauza pandemiei, programa a fost simplificată, iar o parte dintre probe (competențe lingvistice de comunicare în limba română, comunicare în limba maternă, competențe digitale și comunicare într-o limbă străină) nu se vor susține și au fost echivalate cu mediile celor patru ani de studii.
Se comemorează 80 de ani de la Pogromul de la Iași, unul dintre cele mai negre momente din istoria României, în care peste 13.000 de evrei (o treime din populația evreiască a orașului) au fost masacrați de armată, jandarmerie și localnici.
Derek Chauvin, polițistul care l-a ucis pe George Floyd, eveniment ce a dus la unele dintre cele mai ample proteste din SUA împotriva rasismului, a fost condamnat la 22,5 ani de închisoare – o situație rară în asemenea cazuri de violență a poliției, care se soldează adesea cu achitări.
Simona Halep s-a retras de la Wimbledon, Grand Slam-ul la care era campioana en-titre. Acest lucru ar putea face ca, la finalul celor două săptămâni de turneu, să părăsească Top 10 WTA, clasament în care a fost prezentă, fără oprire, din 2014, timp de 367 de săptămâni (cele mai multe alte unei jucătoare active și pe locul 8 all-time).