De Mihai Ghiduc
Inclusiv partide care, în teorie, ar trebui să fie de partea lui Nicușor Dan. (Da, de PNL e vorba). Când acesta a cerut ca planurile urbanistice zonale a cinci sectoare să fie amânate, PNL a zis: „Stai un pic, avem o problemă”.
Mascată sub o discuție despre legalitate stă de fapt altceva, iar acest lucru e extrem de transparent. Interesele imobiliare sunt transpartinice, iar aceste PUZ-uri controversate, care nici măcar n-au fost create de arhitecți, au pe ele semnătura invizibilă a unor investitori mai mult sau mai puțin veroși pe care reglementările îi încurcă.
Eclectismul arhitectonic al actualei capitale – cel care te trimite în 20 de metri dintr-un bulevard pe o stradă pe care se audă păsările și apoi lângă o clădire „recondiționată” cu faianță – e rezultatul a decenii de dezvoltare haotică. Ideea de a construi cum ai nevoie și te taie capul nu e nouă, iar Capitala României are o istorie veche în ocolirea sau „îndoirea” legilor pentru a se potrivi cu interesele imobiliare ale unuia sau altuia.
Proprietarul, fost ministru, ambasador în SUA, ajuns chiar prim-ministru, se știa cu regele. Nu știu dacă pe vremea aia se făceau PUZ-uri, dar cu siguranță s-ar fi lăsat o portiță acolo, cât să se construiască hotelul cu pricina. Cam așa și cu cele actuale, care permit blocuri printre case sau la distanțe ridicol de mici de alte clădiri, pe străzi care nu sunt lărgite și sunt incapabile să susțină nou trafic.
Primele două decenii de după Revoluție au marcat apogeul haosului arhitectonic. Așa ne-am trezit cu o zonă de birouri, în Pipera, fără bulevarde de acces, cu cartiere noi în Drumul Taberei fără utilități puse la punct și, mai ales, cu tot felul de clădiri bizare care păreau a avea drept plan desenele unor copii de clasa a V-a.
Ulterior, poate și pentru că lumea a început să călătorească și presiunea publică a crescut, s-a mai construit și cu cap, pe ici pe colo, ba chiar s-au prins și unii rechini imobiliari că o clădire veche recondiționată ar putea fi mai valoroasă. Mare parte din haos s-a mutat în localitățile limitrofe, unde primarii erau mai „primitori” și comentatorii vocali ajungeau mai rar (vezi ororile și aglomerația din Popești-Leordeni, de exemplu).
Între timp însă, cererea pentru locuințe noi în București a crescut, iar nenumăratele străzi cu case sau terenurile libere dintre blocuri, unele al naibii de centrale, au început să le facă cu ochiul samsarilor. Așa au apărut PUZ-urile astea, care ofereau noi „oportunități”, chit că asta însemna adesea să întinzi mâna pe geam ca să împrumuți făina de la vecinul din blocul de vizavi.
După anunțul lui Nicușor Dan că urmează să suspende PUZ-urile pe doi ani, au sărit cu toții cu gura pe el. S-au activat toate moriștile mediatice, iar pentru o vreme s-a crezut că nu se va întâmpla nimic. PNL propusese o amânare ridicolă, de trei luni, care nu prea lăsa loc de nimic.
Ulterior, după ce era clar că publicul ar sancționa PNL pentru că și-au trădat primarul, s-a ajuns la un compromis. PUZ-urile sunt amânate un an, dar proiectele deja aprobate pe baza lor își continuă drumul. Rămâne de văzut ce orori au scăpat astfel, se știe că perioadele în care se schimbă primarii sunt extrem de proprice unor aprobări date pe repede înainte pentru tot felul de mișmașuri.
Filmele „Nomadland” și „Borat Subsequent Moviefilm” au câștigat Globul de Aur pentru cea mai bună dramă, respectiv cea mai bună comedie sau musical, ceea ce le pune în pole position pentru câștigarea unui Oscar. Chloè Zhao a devenit doar a doua femeie din istorie care câștigă un Glob de Aur pentru cea mai bună regizoare.
Lovitura de stat dată de armată în Myanmar a degenerat într-un măcel. După ce vreme de două săptămâni lumea a ieșit pe străzi pentru a protesta împotriva arestării guvernului legitim, duminică poliția a deschis focul asupra manifestanților, ucigând cel puțin 18 persoane.
După aproape o lună de acalmie, numărul zilnic al cazurilor de COVID-19 din România a început să crească, depășind adesea 3.300. Specialiștii avertizează că acesta ar putea fi începutul celui de-al patrulea val, unul amplificat de prezența tulpinii britanice.
Etapa a III-a a vaccinării anti-COVID-19, cea în care se poate înscrie populația generală, ar putea începe pe 15 martie, a declarat coordonatorul campaniei, Valeriu Gheorghiță. Pe 11 martie este așteptată și aprobarea la nivel european a vaccinului Johnson & Johnson.