De Mihai Ghiduc
Dar este puțin probabil că așa ceva ar fi posibil, într-un stat autoritar în care Putin controlează organele de represiune, dar faptul că mii de oameni au înfruntat gazele lacrimogene, bastoanele și frigul arată că puterea acestuia e din ce în ce mai fragilă.
În toamnă, Aleksei Navalnîi, etern contracandidat al lui Putin, a fost otrăvit într-un oraș rusesc, într-o acțiune ce semăna cu alte activități similare organizate de ruși împotriva celor care-l deranjează pe țarul de la Kremlin. Navalnîi a supraviețuit și a fost tratat timp de câteva luni în Germania.
Opozantul președintelui a arătat că atentatul împotriva sa chiar a fost organizat de Kremlin, după ce un spion nu foarte inteligent i-a dezvăluit întreaga operațiune la telefon, apoi făcând public un documentar de o oră despre palatul președintelui de pe malul Mării Negre, care a fost văzut de peste 86 de milioane de ori.
Nu-i de mirare că, odată întors în Rusia, însoțit de soție și avocat, Navalnîi a fost arestat chiar pe aeroport. Motivul „oficial” este că, fiind la tratament, nu s-a mai prezentat lunar la poliție, așa cum era obligat după arestarea și condamnarea anterioară care l-a împiedicat să candideze în alegerile prezidențiale.
Rușii care-l sprijină n-au înghițit însă explicațiile cusute cu ață albă ale poliției și au ieșit cu miile în stradă, cerând eliberarea lui Navalnîi. Peste 3.000 de persoane au fost arestate ca urmare a protestelor din weekend, pe care poliția le-a întâmpinat, după bună tradiție autocrată, cu violență.
Chiar și în Irkutsk, un oraș siberian în care sâmbătă temperaturile au atins -50°C, regula „proteste urmate de arestări” a fost respectată. Oamenii și-au tras pe ei gecile groase și mănușile și au ieșit să protesteze, știind că nici Putin nu le poate face mult rău. Doar n-o să-i deporteze în Siberia.
Desigur, puțină lume se așteaptă ca aceste proteste să schimbe regimul politic de la Moscova, controlat cu o mână de fier de Putin de mai bine de două decenii, la fel cum nici protestele din Belarus n-au rezolvat – încă – nimic. Dar sunt semne clare că măcar o parte din ruși își doresc un altfel de țară și că, atunci când li se va oferi oportunitatea, o vor apuca cu ambele mâini. Chiar și dacă poartă mănuși, din cauza frigului.
Poate că Bernie Sanders nu a ajuns candidatul care să-l înfrunte pe Trump, dar a furat, fără să vrea, luminile reflectoarelor la inaugurarea lui Joe Biden ca al 46-lea președinte american.
Sanders, decupat cu atenție și pus la dispoziția internauților, a apărut, fără voia lui, în tot felul de fotografii mai mult sau mai puțin celebre care au umplu Twitter-ul și Facebook-ul vreme de câteva zile. Profitând de ocazie, senatorul democrat a creat un sweatshirt cu celebra imagine, banii obținuți din vânzare fiind donați unei organizații de caritate din Vermont, care distribuie alimente bătrânilor care încearcă să se descurce singuri.
O dispută între Mircea Cărtărescu și Olivia Steer, pe teme gramaticale s-a încheiat cu victoria scriitorului. Probabil că incidentul n-ar fi devenit știre dacă Olivia n-ar fi încercat să-l folosească pentru puțină campanie anti-vaccin. Spre ghinionul ei, cu efecte contrare.
Apropo de dispute publice, și opera Ancăi Mureșan din holul Universității de Medicină și Farmacie a dus la dispute pe eterna temă „e sau nu artă”, spiritul românului iubitor de fresce făcute de Sabin Bălașa fiind adânc lovit de arta abstractă, fără măcar o vagă trimitere la Miorița.
De astăzi, s-au deschis restaurantele, teatrele, cinematografele și – desigur – sălile de jocuri, la 30% din capacitate, în Capitală, în urma relaxării restricțiilor, după ce numărul oficial de cazuri de COVID-19 a scăzut. Măsura e considerată controversată, în contextul discuțiilor despre viralitatea noii tulpini britanice a coronavirusului.
Larry King, unul dintre cei mai cunoscuți prezentatori TV din lume, gazdă vreme de 25 de ani a unui show de interviuri pe CNN și sursă de inspirație pentru multe emisiuni moderne, a murit sâmbătă, la vârsta de 87 de ani, din cauza COVID-19.