De Mihai Ghiduc
Săptămâna trecută, o știre neașteptată a stârnit controverse publice. O comisie a Primăriei Capitalei nu a acceptat ca marșul Pride, care urmează a avea loc pe 14 august, să se desfășoare pe Calea Victoriei. Motivul: interferează cu „tradiționalul” eveniment „Străzi deschise”. Organizatorii au anunțat că vor ține, oricum, marșul pe acest traseu.
Comisia a propus variante alternative: șoseaua Kiseleff, o stradă cu ambasade și parcuri pe care Pride-ul fusese „ascuns” până în 2018, sau o bandă de pe bulevardul Magheru, printre mașini, aglomerație și magazine obscure. Orice, doar nu Calea Victoriei, unde se putea desfășura însă, fără probleme, marșul extremiștilor de la Noua Dreaptă (e drept, mai pe la prânz).
Jocul ăsta cu comisia care găsește, brusc, niște explicații pentru mutatul Pride-ului departe de ochii publici s-a mai jucat, atât în București cât, mai ales, în Cluj-Napoca. Ca și colegul său de partid de la Cluj, Emil Boc, Nicușor Dan pare să fi prins schema prin care reușește să blocheze un proiect al comunității LGBT – comunitate pe care, cel puțin din declarații mai vechi, nu pare să o simpatizeze –, fără să facă acest lucru cu mâna lui.
Spre dezamăgirea multora, noul primar al Capitalei pare să nu poată trece peste niște obsesii personale care l-au făcut să schimbe partidul din cauza poziției luate împotriva Referendumului pentru Familie. Faptul că, până acum, primarul n-a luat nicio poziție publică față de decizia respectivei comisii sună cel puțin ca un acord tacit.
Momentan, situația Pride-ului e incertă. O rundă de „negocieri” a fost anunțată pentru începutul acestei săptămâni, pentru a se găsi „o soluție”. Or, n-ar trebui să se găsească o soluție, ci să fie acceptat Pride-ul pe traseul cerut. Ar fi un minim semnal că Bucureștiul și România nu intenționează să calce pe urmele Poloniei sau Ungariei, care au făcut din comunitatea LGBT o țintă pentru a lovi, cu manta, în proiectul european.
Cât despre „tradiția” străzilor deschise, trecând peste faptul că nu e chiar tradiție și că a putut fi oprită cu ocazia Campionatului European de Fotbal, cred că n-ar trebui să fie nicio problemă ca Pride-ul să se desfășoare pe străzi pe care lumea iese, în weekend, la plimbare, dimpotrivă, asta ar trebui să fie adevărata normalitate.
Între timp, la Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti de la Mogoșoaia, o expoziție a unui artist româno-american a fost cenzurată, una dintre picturile acestuia fiind eliminată, la cererea unei muzeografe, pentru că nu respecta „canoanele bisericești”. Respectivul centru ține tot de Primăria Capitalei.
Din nou, nicio reacție din partea primarului Dan, în timp ce, odată ce informația despre cenzurarea expoziției a devenit publică, au apărut tot mai multe presiuni publice din partea Bisericii Ortodoxe, prin intermediul preoților de la biserica din cadrul complexului Mogoșoaia.
La fel ca la MȚR sau în alte situații similare, Biserica și habotnicii par a avea drept de veto asupra artei, iar politicienii sunt prea lași sau prea habotnici ei înșiși pentru a pune o barieră și a le reaminti că, în ciuda unor păreri contrarii, România nu e un stat religios. Și, ca și în cazurile anterioare, cel mai probabil expozițiile viitoare din acel loc vor fi atent verificate pentru a nu mai leza sensibilități religioase.
Mii de hectare de terenuri și păduri au ars, de săptămâna trecută, în Grecia, în apropierea Atenei și pe insula Evia, a doua cea mai mare insulă grecească, din cauza vremii extrem de călduroase și a aridității. România a trimis peste 100 de pompieri în ajutorul celor greci, pentru a ține sub control flăcările.
Duminică, s-a încheiat cea de-a 32-a ediție a Jocurilor Olimpice de Vară, Tokyo 2020, o ediție amânată cu un an din cauza pandemiei de COVID-19. România a încheiat competiția cu o medalie de aur și trei de argint, ceea ce a clasat-o pe locul 46 în clasamentul pe națiuni, una dintre cele mai slabe prezențe din istorie.
Talibanii au pus stăpânire pe cinci capitale provinciale din Afganistan, într-o ofensivă împotriva forțelor guvernamentale din această țară care a pornit imediat după ce trupele americane au părăsit, după 20 de ani, această țară asiatică. Există îngrijorarea că Afganistanul ar putea cădea din nou sub stăpânirea extremiștilor religioși.
Atleta belarusă Kristina Timanovskaia s-a refugiat în Polonia după ce antrenorii au amenințat-o cu represiuni și au încercat să o trimită cu forța în țară pentru că a refuzat să participe la o probă pentru care nu se pregătise. Între timp, un ucrainean care ajuta refugiații din Belarus a fost găsit mort, în Kiev – se presupune că a fost victima KGB-ului coordonat de Lukașenko. UE ia în considerare noi sancțiuni pentru regimul din Belarus.