de MIHAI GHIDUC
O săptămână în care toată lumea a stat cu un ochi pe cifrele pandemiei și cu altul pe alegerile din SUA a fost zguduită de o tragedie. Zece bolnavi de COVID-19 și-au pierdut viața într-un incendiu izbucnit sâmbătă seara la secția de terapie intensivă a spitalului din Piatra Neamț, cel mai grav care se întâmplă în România de la Colectiv.
Un medic erou
Șase dintre pacienții din secție au supraviețuit, datorită medicului de gardă, Cătălin Denciu, care și-a riscat viața pentru a-i scoate din salonul cuprins de flăcări, ajutat de două asistente. Acesta n-a reușit să mai ajungă și la ceilalți zece și a fost la rândul său scos din flăcări de un coleg chirurg. Medicul s-a ales cu arsuri pe 40% din suprafața corpului. Cei șase pacienți salvați nu au arsuri, iar chirurgul și asistentele nu au probleme grave.
Poate ca un semn că am învățat totuși ceva din tragedia de la Colectiv, Denciu a fost trimis a doua zi cu un avion în Belgia. Nimeni n-a mai îndrăznit să spună că ne putem descurca în spitalele de la noi. Din păcate, în ceea ce privește posibilele vinovății, mai fiecare politician s-a grăbit să arate cu degetul în altă direcție, mai ales că suntem în plină campanie electorală.
Piatra Neamț nu e Colectiv
În ciuda comparațiilor inevitabile, spitalul județean din Piatra Neamț nu este un club pe care niște pompieri și autorități corupte l-au ignorat până să se întâmple tragedia. Dimpotrivă, este unul dintre locurile spre care se îndreptau privirile tuturor. Suntem în plină epidemie de COVID-19 și, efectiv, prioritatea principală a autorităților locale și centrale ar trebui să fie funcționarea în bune condiții a acestor spitale.
Creșterea accelerată a numărului de cazuri din ultima vreme a pus o presiune imensă pe întreg sistemul, iar tragedia de la Piatra Neamț arată cât de peticit este acesta. Multe dintre declarațiile date după tragedie au fost cel puțin nefericite.
„Suntem toți vinovați în această țară”, a spus Nelu Tătaru, ministrul Sănătății, de parcă n-ar fi cel care coordonează întreg sistemul sanitar. „Să nu politizăm", a sărit și Ionel Arsene, președintele CJ Neamț, cel care tocmai numise, fără concurs, un fost primar, coleg de partid, pe post de manager interimar.
Aș spune că vinovați sunt ei și că vina e transpartinică. Oarecum ironic, faptul că personajele implicate sunt din partide rivale poate aduce adevărul la suprafață mai repede, dar e posibil ca tocmai rivalitatea politică să fie cauza tragediei.
Tot ce știm până acum e că spitalul a avut 8 manageri într-un an, numiți ba de minister, ba de consiliul județean, că incendiul a pornit de la un aparat medical suprasolicitat, că secția funcționa într-un spațiu fără aviz de incendiu și că se pusese problema extinderii spațiului pentru terapie intensivă.
Oricum, dacă nu vom afla adevărul din anchetele autorităților, o vom afla din cele ale jurnaliștilor. Pentru că procurorii care au fost trimiși acolo sunt aceeași care n-au fost încă în stare să finalizeze cazul de la Colectiv, de a ajuns Piedone iar primar, deci nu știu cât de mult ne putem baza pe ei.
Guvernul verifică acum secțiile de ATI – și bine face. Dar poate autoritățile ar trebui să găsească o soluție să nu mai existe clădiri publice în care să te întâmpine mesajul: „Această instituție funcționează fără autorizație de securitate la incendiu”. Mai ales că multe dintre acestea sunt școli – dacă tot sunt închise din cauza pandemiei, măcar să le renoveze cineva.
Este poate și un moment bun să ne mai uităm odată la toate acele locuri care se închiseseră după Colectiv, pentru că erau nesigure, și au început să fie folosite din nou, ca și cum nu s-a întâmplat nimic.
Maia Sandu președinte
Peste Prut, în Republica Moldova, Maia Sandu a devenit prima femeie președinte din țara de care ne leagă atât de multe lucruri, învingându-l în turul al doilea al alegerilor pe actualul președinte, Igor Dodon, cu un scor de circa 58% la 42%. Acum patru ani, Maia pierduse în fața lui Dodon cu 53% la 47%, însă între timp, ea a reușit să devină, pentru câteva luni, în 2019, prim-ministru, după alegerile parlamentare din 2019.
Într-un mod oarecum ironic, acest lucru s-a întâmplat atunci printr-o alianță electorală chiar cu partidul lui Dodon și împotriva Partidului Democrat, controlat de oligarhul Vlad Plahotniuc. Viziuna pro-europeană a Maiei Sandu a făcut însă ca această coaliție de conjunctură să nu reziste prea mult. În noiembrie anul trecut, aceasta a fost demisă de către parlament din funcția de prim-ministru.
La alegerile de ieri. Maia Sandu a obținut un asemenea avans cu ajutorul diasporei, însă ea a câștigat și voturile cetățenilor de pe teritoriul Republicii Moldova. A contribuit la acest lucru și certurile dintre Dodon și liderii unor partide pro-ruse, dar și faptul că Maia a reușit să-și asigure sprijinul unei părți a populației vorbitoare de rusă, mutând discuția de la problemele geopolitice către un discurs anti-corupție.
Cu toate acestea, votul poate fi privit și ca un soi de referendum pentru orientarea pro-europeană a Moldovei. Dodon a încercat, declarativ, să păstreze o Moldovă neutră, însă de fapt a avut o politică orientată către Moscova.
Rămâne de văzut ce va reuși noua președintă să facă în perioada în care urmează, cu un Parlament complicat, și dacă rușii vor încerca să-i pună bețe în roate. Problema transnistreană și cea a relațiilor comerciale cu lumea ex-sovietică sunt principalele obstacole în calea orientării Moldovei către Europa unită.