De Mihai Ghiduc
După eșecul Referendumului pentru Familie, care a încercat să folosească tema căsătoriei pentru a uni sub același stindard grupări conservatoare, eurosceptice și iliberale, o parte dintre foștii susținători ai Coaliției s-au reunit în AUR. Acum, acest partid încearcă să preia și în România o temă folosită de grupările conservatoare din Polonia și Ungaria, care se folosesc de atacurile asupra comunității LGBT pentru a crea aparența unei incompatibilități culturale între estul și vestul Europei.
Și Polonia, și Ungaria, sunt conduse de grupări conservatoare, care includ religia în deciziile publice. Fiind țări catolice, dar mai puțin tolerante decât Italia, Irlanda sau Spania, există un număr semnificativ de votanți dispuși să sprijine partidele aflate la putere de frică că vine „propaganda LGBT” și le strică copiii.
Dovedind o totală lipsă de înțelegere pentru felul în care funcționează sexualitatea (și, în esență, neavând niciun interes să înțeleagă), conservatorii polonezi și unguri au găsit un nou cal de bătaie: „protejarea” copiilor de răul adus din Vest.
În Polonia, au apărut așa numite „zone libere de propaganda LGBTI”, în esență hotărâri ale unor comunități locale care fac posibilă discriminarea persoanelor cu altă sexualitate (de exemplu, prin interzicerea paradelor Pride). Comisia Europeană a condamnat, încă din 2019, aceste decizii, pentru că sunt evident discriminatorii.
În iunie, Ungaria a făcut un pas în plus, cu o lege care, practic, interzice conținutul care „promovează schimbările de sex ori homosexualitate”, amestecată (voit) cu discuții despre pedofilie. Când europenii s-au arătat șocați de deciziile guvernului Orban, acesta, probabil și în pregătirea alegerilor de anul viitor, a anunțat un referendum – să voteze „poporul” dacă e OK sau nu ca minoritățile sexuale să fie discriminate.
Comisia Europeană a anunțat proceduri de infringement din cauza acestor situații, care ar putea duce la suspendarea fondurilor europene pentru aceste țări. Informal, s-a spus chiar că poate că locul Ungariei nu mai e în UE, dacă nu are valori comune cu ale restului Uniunii. Având în vedere apropierea de Moscova a premierului ungar, n-ar fi de mirare ca acesta să fie de fapt și scopul legii, o separare culturală (care ar face-o mai ușoară pe cea politică).
Deși AUR și-a construit mare parte din campanie pe „lupta” cu ungurii, atunci când interesul o cere n-au o problemă să colaboreze cu aceștia. E paradoxul tuturor grupărilor suveraniste, care promovează ultranaționalismul acasă, dar se unesc la nivel internațional pentru a-și câștiga dreptul să se urască între ele. Cumva normal: fără un dușman, s-ar sinucide politic.
Așa că nu-i de mirare că atât AUR cât și un deputat al Partidul Popular Maghiar din Transilvania au anunțat că vor încerca să introducă și în Parlamentul de la București o lege similară celei din Ungaria. Diferența ar fi că, în România, aceste partide nu sunt la putere. Pericolul, ca și în cazul referendumului, e dat de presiunea grupărilor religioase și a bisericilor asupra partidelor.
Cel puțin o parte dintre parlamentarii PNL și PSD ar putea susține legea AUR, în numele „apărării valorilor creștine”. Biserica Ortodoxă s-au uni din nou cu grupările neoprotestante, ca la Referendum. Curtea Constituțională, care ar trebui să declare, în mod normal, discriminatorie o lege precum cea din Ungaria s-ar putea spăla pe mâini folosind DEX-ul. Există riscul real ca legea să treacă, dacă nu e îngropată cu ajutorul unor tehnicalități de un guvern care știe că are nevoie de fonduri europene.
Singurul lucru bun ar fi că, dincolo de aceste grupări, interesul public pentru subiect e scăzut și, pe măsură ce bigoții și ultraconservatori devin mai agresivi, oamenii obișnuiți încep să devină tot mai toleranți.
România a câștigat prima medalie de aur la Jocurile Olimpice, la canotaj, în proba de dublu vâsle feminin, prin Ancuța Bodnar și Simona Radiș. Aceasta se adaugă argintului luat, la scrimă, de Ana Maria Popescu, și celui obținut, tot la canotaj, de echipajul de patru rame masculin.
Orașul australian Brisbane a fost ales pentru a găzdui olimpiada de vară din 2032, după ce procesul de selecție a fost complet schimbat (și nu a existat un contracandidat). Va fi pentru a treia oară când jocurile se desfășoară în Australia, după 1956 (Melbourne) și 2000 (Sydney). Până atunci, jocurile se vor desfășura la Paris (2024) și Los Angeles (2028).
17 publicații din întreaga lume au dezvăluit că o companie israeliană a produs un soft, numit Pegasus, care poate infecta în secret orice telefon din lume. Pe o listă cu numere de telefon care ar fi fost folosite de program se aflau politicieni, activiști și jurnaliști, inclusiv președintele Franței, cel al Mexicului sau apropiați ai lui Dalai Lama. Toate materialele au fost strânse la un loc de organizația Forbidden Stories.
În Tunisia, președintele Kais Saied a demis prim-ministrul țării și a suspendat parlamentul, săptămâna trecută. Situația aduce cu o lovitură de stat într-una dintre țările care păreau a se număra printre succesele primăverii arabe de acum un deceniu. Nu se știe încă dacă și când se vor organiza noi alegeri și, mai ales, în ce condiții.