De Mihai Ghiduc
În 2013, un grup de naționaliști habotnici au întrerupt vizionarea unui film din cadrul Lunii LGBT, la cinematograful Muzeului Țăranului Român. Cei circa 50 de protestatari au intrat în sală, cu însemne, scandări legionare și cântece ortodoxe, motivând intervenția prin faptul că „muzeul e al lor”.
Deși incidentul a stârnit discuții aprinse, statul a intervenit mai degrabă discret, lăsându-i practic în pace pe organizatorii asaltului. „Soluția” a fost evitarea cinematografului de către organizatorii evenimentelor LGBT, ceea ce, evident, i-a încurajat pe homofobi să-și încerce forțele și cu alte ocazii.
Deși era evident încă din 2013 că Mihai Gheorghiu, care era directorul adjunct al MȚR (și ulterior a organizat Referendumul pentru Familie), a încurajat grupul agresor, acesta a fost crezut pe cuvânt că a fost „doar martor”.
Acum, statul român va trebui să plătească aproape 60.000 de euro daune pentru că „autoritățile nu și-au îndeplinit obligația pozitivă de a investiga în mod eficient dacă abuzul verbal îndreptat către solicitanții individuali a constituit o infracțiune motivată de homofobie” și pentru că, în esență, „autoritățile și-au arătat propriile prejudecăți față de membrii comunității LGBT”.
Opt ani mai târziu, România a trecut printr-un referendum homofob (la care, din fericire, nu s-a prezentat suficient de multă lume pentru a fi validat) și alte incidente similare, în care naționaliștii verzi au încercat (și reușit) să intervină în viața publică. Au fost date jos afișe publicitare, graffiti-uri, s-au închis expoziții, s-au mutat muzee, după scheme similare celor de la MȚR și cu un stat care a fost la fel de fals „neutru”.
În realitate, politicienii români, deși nu sunt neapărat pe față de partea ultranaționaliștilor, le încurajează comportamentul prin tăcere, prin tolerarea unor personaje cu idei similare la periferia partidelor mari, iar cei aflați la conducere, prin întoarcerea cu spatele, de fiecare dată când se lovesc de un caz precum cel de la MȚR.
De anul trecut, gașca homofobă de atunci e reprezentată la nivel înalt de un întreg partid, mulți dintre cei care au determinat condamnarea statului român la CEDO fiind acum simpatizanți AUR.
Între timp, doar în ultima perioadă, câteva cazuri arată că România rămâne în aceeași situație ambiguă atunci când vine vorba de respectul față de minorități și, în general, drepturile omului, atâta vreme cât omul nu e „român verde”, fix ca în definiția dată de Caragiale la începutul secolului XX.
Paginile de social media ale celor de la IKEA au fost asaltate de homofobi, după ce firma suedeză a început, în luna mai, o campanie de incluziune a comunității LGBT, cu sloganul „Iubirea există și în afara celor patru pereți”.
La Vaslui, pentru al nu se știe câtelea an consecutiv, o biserică l-a celebrat pe Ion Antonescu, mareșalul care a condus România în Al Doilea Război Mondial, vinovat de moartea a sute de mii de oameni. De data aceasta, Guvernul a sesizat Parchetul și Ministerul de Interne, ceea ce în sine e o premieră (binevenită), dar există mereu riscul ca întreaga discuție să se stingă imediat ce iese din lumina reflectoarelor.
La Ploiești, 20 de monumente funerare din cimitirul evreiesc au fost distruse de autori necunoscuți. Primăria spune că le va repara, iar polița că îi va căuta pe făptași – însă, ca de obicei, s-a spus deja scuza clasică „au fost niște copii”.
Duminică, la începutul meciului Anglia-România, doi fotbaliști români, Nicolae Stanciu și Ionuț Nedelcearu, au renunțat să participe la un moment împotriva rasismului și nu au îngenuncheat pe teren, într-un gest de sfidare aplaudat de toți rasiștii români. Pentru o parte din ultrași, mândria de a fi rasist e mai importantă decât fotbalul (România a pierdut al patrulea meci consecutiv).
O coaliție de partide extrem de eclectică a reușit să formeze un guvern în Israel, punând capătul a 12 ani în care țara a fost condusă Benjamin Netanyahu. Deși din coaliție fac parte partide de stânga și un partid arab, noul premier va fi condus de ultraconservatorul Naftali Bennett.
Un nou conflict între Primăria Sectorului 1 și firma care ridică gunoiul de pe străzi a făcut ca, pentru câteva zile, tomberoanele să rămână pline. Clotilde Armand acuză firma că încearcă să o șantajeze, firma motivează că a avut o problemă cu accesul la stațiile de sortare a gunoiului.
Duminică, Meghan Markle și Prințul Harry au anunțat nașterea celui de-a doilea copil al cuplului, o fetiță numită Lilibet Diana. O alegere nu lipsită de simboluri: Diana este, evident, numele celebrei sale bunici, iar Lilibet este numele pe care îl foloseau membrii familiei, când era mică, pentru actuala regină a Angliei.
Comisia Europeană a anunțat o posibilă reformă a Spațiului Schengen, care ar putea să ducă, în sfârșit, și la includerea România în grupul de țări europene care renunță la granițele cu statele membre ale UE. Pe lângă țara noastră, se vizează și includerea Bulgariei, Croației și Ciprului.