De Mihai Ghiduc
Conform rezultatelor parțiale, partidul Maiei Sandu, Acțiune și Solidaritate, a obținut 52,5% dintre voturi, ceea ce îi va aduce 63 dintre cele 101 de locuri din Parlament. Doar alte două grupări politice au mai trecut pragul electoral: Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (27,38%) și Partidul Șor (5,78%).
Maia Sandu a devenit președinta Republicii Moldova în decembrie 2020, la a doua încercare. Atunci l-a învins pe Igor Dodon, cel în fața căruia pierduse în 2016. Între timp, vreme de doar cinci luni, Maia a fost prim-ministru, după alegerile din 2019, în urma unei înțelegeri temporare chiar cu Dodon. Platforma ei anti-corupție, anti-sărăcie și pro-europeană n-a fost însă pe placul socialiștilor, care au demis-o atunci printr-o moțiune de cenzură.
Doar că, profitând de pandemie, Parlamentul a votat instituirea stării de urgență – care ar fi blocat alegerile anticipate, pentru că legislativul nu poate fi dizolvat în această perioadă. După o bătălie juridică la Curtea Constituțională, starea de urgență a fost anulată și Maia Sandu a dizolvat, prompt, parlamentul, declanșând alegerile anticipate.
În mod paradoxal, deși Maia Sandu e pro-europeană, aceasta a încercat să iasă din paradigma români vs. ruși, care a dominat multă vreme politica din Moldova. Prin urmare, printr-o politică anti-corupție și anti-sărăcie aceasta a încercat să obțină voturi și de la populația vorbitoare de limba rusă sau de la găgăuzi (cu succes, se pare). Viziunea ei i-a supărat pe unioniștii hardcore, care visează încă la „unirea cu România”.
Partidul cu care a câștigat actualele alegeri e numit Partidul Acțiune și Solidaritate și, deși e asociat adesea cu USR-PLUS, datorită platformei și felului în care a fost creat, vine într-un context mult mai complicat, în care Moldova fost, destul de multă vreme, controlată de grupări ale unor oligarhi, precum Vladimir Plahotniuc sau Ilan Șor. Sandu promite un alt tip de politică și, mai ales, despărțirea de această perioadă confuză din istoria țării.
Pe lângă PAS, partidul Maiei, care a câștigat majoritatea chiar dacă a refuzat să se asocieze cu alte grupări politice „pro-românești”, în Parlamentul Moldovei a mai intrat Blocul Comuniștilor și Socialiștilor.
Adică o alianță a foștilor președinți Voronin și Dodon, ambii pro-ruși, și Partidul Șor, al miliardarului Ilan Șor, care caută mai degrabă imunitate politică, după ce a fost condamnat în primă instanță în „procesul miliardului”: o fraudă bancară în care trei bănci moldovenești au fost devalizate.
De remarcat și eșecul major al celor de la AUR, care au încercat să intre și pe „piața moldovenească”, cu o strategie similară celei care le-au adus un număr semnificativ de locuri în Parlamentul României. Deși sunt promotori vocali ai unionismului, oamenii lui Simion n-au reușit să-i convingă pe moldoveni și au obținut doar 0,5%, poate și pentru că vecinii noștri de peste Prut sunt mai versați în a depista diversiunile moscovite.
Cert este că aceste alegeri par a aduce o stabilitate politică și posibilitatea unor reforme structurale, care să transforme Moldova dintr-un stat eșuat în unul cu adevărat european, chiar dacă e greu de vorbit de o posibilă integrare în UE (Transnistria va rămâne mereu o piedică). Maia Sandu a reușit ceea ce mulți „analiști” de la București nu credeau: a obținut președinția și parlamentul într-o luptă dură cu politicieni versați. Râmâne de văzut ce va face cu ele.
Italia a câștigat campionatul european de fotbal, Euro 2020, după ce a învins Anglia, la loviturile de departajare, chiar la Londra. A fost primul (și probabil singurul) campionat care s-a desfășurat în mai multe țări europene, inclusiv România.
Novak Djokovic i-a egalat pe Nadal și Federer la numărul de Mari Șlemuri câștigate, după ce l-a învins pe Mario Berrettini în finala de la Wimbledon. Cei trei tenismeni au acum, fiecare, câte 20 de turnee de Grand Slam în palmares. Djokovic a câștigat toate cele trei turnee de Mare Șlem din acest an și ar putea egala performanța lui Rod Laver de a le câștiga pe toate patru într-un an dacă învinge și la US Open.
Președintele Haitiului, Jovenel Moïse, a fost asasinat în propria casă de un comando de mercenari. Moïse era un președinte nepopular, dar chiar și așa, asasinatul a șocat țara. O investigație a dus la capturarea unora dintre atentatori, în timp ce Haiti-ul a intrat într-o criză politică, pentru că nu e foarte clar cine conduce țara.
Miliardarul Richard Branson a zburat în spațiu (pentru câteva minute) cu o navetă a companiei sale, Virgin Galactic, luându-i astfel fața lui Jeff Bezos, un alt miliardar ce și-a propus să ajungă în spațiu (dar pe 20 iulie).