De Mihai Ghiduc
Pe 14 noiembrie, la Piatra Neamț, au murit zece oameni. De data aceasta, incendiul a avut loc chiar în spitalul-amiral al luptei împotriva pandemiei, spitalul Matei Balș din București, o instituție care nu se poate plânge că a dus a dus lipsă de finanțare de-a lungul vremii.
Pe scurt: nu știm încă. Investigatorii n-au stabilit cauzele incendiului, momentan circulă doar speculații. Tot ce știm este că vineri, la cinci dimineața, flăcările au cuprins pavilionul 5 al spitalului Matei Balș. Trei persoane au murit carbonizate, o a patra după ce tentativele de resuscitare au eșuat. Câteva ore mai târziu, o altă victimă a fost descoperită în baie.
Proaspăt numitul ministrul al sănătății, Vlad Voiculescu, s-a trezit peste noapte într-o situație extrem de complicată. Să nu uităm că Voiculescu este la al doilea mandat de ministru, primul venind ca o consecință directă a protestelor de după incendiul de la Colectiv, care au dus la căderea guvernului Ponta.
Cu alte cuvinte, mandatele lui Voiculescu par a fi strâns legate de incendii, iar faptul că acum este de partea cealaltă a baricadei, reprezentant al autorităților care ar trebui să aibă grijă ca asemenea tragedii să nu se întâmple, pune o presiune imensă pe umerii ministrului. I s-a cerut chiar demisia, poate puțin exagerat, fiind totuși în prima lună din noul mandat și nefiind implicat direct în gestionarea spitalului.
Vinovat ar putea fi și Adrian Streinu-Cercel, șef al spitalului vreme de decenii, până acum doar o lună, când și-a preluat mandatul de senator – pentru care a candidat în timpul celei mai grave pandemii din ultimul secol. Sau poate e aeroterma despre care nu știm dacă a existat sau nu și cel care a permis existența ei acolo. Sau cei care n-au furnizat suficientă căldură, făcând necesară existența aerotermelor.
Accidente apar mereu, de aceea se numesc accidente. Și de aceea există o serie întreagă de măsuri de prevenție și instituții însărcinate cu aplicarea lor. Faptul că aflăm – din nou –, că acel pavilion nu avea autorizație de securitate la incendiu și că funcționa pe baza unui aviz arată, în esență, că nu s-a făcut totul pentru a evita tragedia.
Da, știm că nu s-au construit spitale de la Revoluție încoace și că standardele din anii ‘70 erau altele, dar existența unor instalații de alertă și de stingere a focului și respectarea unor reguli clare contra incendiilor sunt cu atât mai importante. Nu putem să ridicăm din umeri la fiecare nou incendiu, în așteptarea construirii acelor spitale care nu mai vin.
Riscurile unor noi tragedii sunt cu atât mai ridicate cu cât presiunea pusă atât pe personal, cât și pe clădiri și aparatură nu este una obișnuită. Se împlinește în curând un an de când aceste secții funcționează la capacitate maximă, am trecut de curând chiar prin situația în care nu mai existau suficiente locuri la terapie intensivă. În situațiile astea, cele două incendii de până acum ar putea fi urmate oricând de altele.
Iar incendii sau alte tragedii pot avea loc și în alte locuri. Cum ar fi cele care au fost închise după Colectiv și au fost redeschise, discret, ulterior. Sau în școli, pentru că, după declarația ministrului care se grăbește să le redeschidă în pandemie, doar 15% au autorizație la incendiu.
După patru incendii într-un deceniu, dacă le calculăm de la cel de la maternitatea CFR, din 2010 încoace, n-am vrea ca pelerinajul politicienilor la locul tragediei, fără a lua vreo măsură, să devină o tradiție. Eventual urmat de o excursie la schi, a doua zi, precum a făcut președintele Iohannis acum, într-un gest de o insensibilitate neașteptată. O fi ciclul știrilor rapid, dar nu e chiar atât de rapid.
Un bebeluș din Suceava a murit după ce preotul l-a scufundat în apă la botez, după tradiția bisericească. Pe care Biserica și ortodocșii au sărit repede să o apare, în loc să se întrebe dacă n-ar fi vremea să modifice această tradiție periculoasă.
S-a cerut de multă vreme modificarea acestei reguli, însă presiunea ortodocșilor tradiționaliști este mare. Chiar dacă, adesea, regulile pe care le apără nu sunt atât de străvechi pe cât și le închipuie ei. Ciclul știrilor e de partea lor, din păcate. Iar statutul special al Bisericii Ortodoxe se va vedea și de această dată. Așa cum preoții n-au fost amendați pentru încălcarea regulilor pandemiei, nici acum nu se va schimba nimic.
Uniunea Europeană a aprobat un al treilea vaccin anti-COVID-19, cel produs de AstraZeneca și Universitatea Oxford, după o săptămână complicată de faptul că firma a anunțat că nu poate livra la timp cantitatea promisă prin contract.
Alte două vaccinuri, de la Johnson & Johnson și Novavax, au trecut de a treia fază a testelor, iar rezultatele sunt unele încurajatoare. Ambele vaccinuri ar putea ajunge în România, prin intermediul Uniunii Europene, dacă vor fi aprobate.
În Myanmar, armata a arestat-o pe șefa guvernului, Aung San Suu Kyi și pe alți lideri politici, preluând puterea într-o țară în care tradiția acestor lovituri de stat e una veche. Statul a fost marcat, în ultimii ani, și de o serie de atacuri barbare asupra minorităților musulmane din țară.
Continuă protestele împotriva lui Vladimir Putin și pentru eliberarea lui Alecsei Navalnîi, în Rusia. Între timp, și soția și colaboratorii acestuia au ajuns în arest. În weekend, au fost arestate alte câteva mii de persoane.