habemus vaccinum!
Toate informațiile pe care să le știi despre campania de vaccinare anti-COVID-19, în Cronica săptămânii.
SĂRBĂTORILE AU VENIT CU PRIMUL VACCIN ANTI-COVID-19 DISPONIBIL ÎN ROMÂNIA
CAMPANIA DE VACCINARE A ÎNCEPUT SIMBOLIC
Pe 27 decembrie, când Mihaela Anghel, asistenta de la Institutul „Matei Balș” care s-a ocupat de primul caz de COVID-19 din România, a fost prima româncă vaccinată. În realitate, însă, campania reală a început abia luni, 4 ianuarie, pentru cei din faza I, adică cei din sistemul sanitar.
cum se va desfășura?
Autoritățile au promis că vor organiza centre de vaccinare în toată țara. Românii au fost împărțiți în trei categorii. Într-o primă fază vor fi vaccinați cei din sistemul sanitar, apoi personalul esențial și cei cu vârste peste 65 de ani, iar în faza a III-a, restul populației. Desigur, cea mai controversată categorie e cea a personalului esențial, care n-a putut să rateze politicienii și preoții.
Zilele de sărbători, în care au fost vaccinați puțin peste 10.000 de persoane, i-au făcut pe unii – care au ratat informația cu începutul simbolic – să declare deja eșecul campaniei.
Asta nu înseamnă că nu există o responsabilitate imensă pe umerii celor care organizează campania, mai ales în condițiile în care anti-vacciniștii așteaptă după colț orice sincopă ca să facă un pic de scandal. Faptul că vaccinarea nu este obligatorie, le-a tăiat un pic din avânt, însă a complicat și campania. Cei care doresc să-și facă vaccinul trebuie să se înscrie pe un site special, în funcție de faza în care sunt, ceea ce ridică o serie de probleme. Ce ne facem cu cei care n-au acces la internet sau, efectiv, nu se descurcă cu site-urile – nu foarte prietenoase –, create de guvern?
avem destule?
Cât de repede se va desfășura vaccinarea nu depinde însă doar de autoritățile române. În acest moment, vaccinul creat de Pfizer și BioNTech este singurul aprobat în Uniunea Europeană. Au fost contractate 300 de milioane de doze, în condițiile în care UE are o populație de aproape 450 de milioane, iar vaccinul este administrat în două doze.
Vaccinați vor fi doar cei peste 16 ani, însă tot nu ajung la toată lumea. În plus, mai există și o altă problemă – în 2020, Pfizer a produs doar 50 de milioane de vaccinuri, iar pentru 2021 se discută de cel mult 2 miliarde, până la finalul anului. Soluția, va fi, cel mai probabil, aprobarea altor vaccinuri. Moderna ar putea fi aprobat chiar în această săptămână – însă capacitatea lor de producție este și mai limitată –, însă și alte companii au trecut de faza a III-a a testelor sau sunt pe cale să le încheie, ceea ce înseamnă că până în primăvară s-ar putea să existe cel puțin trei opțiuni, dacă nu mai multe.
ce facem cu refuzurile?
Cea mai mare problemă este însă atingerea imunității de masă, pentru a nu lăsa loc coronavirusului să-și facă de cap în rândul populației la care, dintr-un motiv sau altul, nu ajunge vaccinul. Ar trebui ca undeva pe la 60-70% dintre români să se vaccineze, iar această cifră e dificil de atins, cel puțin după un sondaj de dinaintea Sărbătorilor.
Doar 30% dintre români au declarat atunci că s-ar vaccina, în timp ce 29% s-au declarat categoric împotrivă.
Rămân circa 40% dintre români care nu sunt deciși, iar anti-vacciniștii nu vor avea nicio jenă să își îndrepte campaniile asupra acestora, fie că va fi vorba de fake news-uri, dezinformări sau exagerarea șic deformarea unor informații reale.
Realitatea este că aceștia nu se vor opri – așa cum n-au făcut-o nici când au reușit să distrugă campania de vaccinare anti-HPV acum un deceniu și ceva. Singura posibilă soluție este să nu le fie alimentate delirurile, însă e puțin probabil că acest lucru să se întâmple. La nivel personal, cel mai bun lucru pe care-l putem face este să-i convingem pe cei apropiați că vaccinul este sigur și că este singura cale realistă de a scăpa de restricțiile pe care pandemia de COVID-19 le-a impus tuturor.
patru știri pe scurt
Avem un nou guvern și, așa cum estimam în ultima cronică a anului trecut, există doar o singură ministră, Raluca Turcan, la Ministerul Muncii. Chiar și numirea acesteia, fostă susținătoare pe față a Coaliției pentru Familie, poate fi cu greu considerată o victorie pentru femei, care se văd subreprezentate la nivel guvernamental.
Înlocuirea fără explicație a Adrianei Radu, de la Sexul vs. Barza, din componența Consiliului Economic Social, de către guvernul interimar al lui Nicolae Ciucă, a rămas fără explicație. Nimeni de la secretariatul general al guvernului n-a catadicsit să dea vreo explicație, o atitudine inacceptabilă pentru un guvern aflat la început de mandat.
În SUA, pe 6 ianuarie, urmează două alegeri speciale extrem de importante, ambele în statul Georgia. Sunt aleși doi senatori, iar de rezultatul acestora depinde ce partid va controla Senatul în următorii doi ani. Dacă republicanii câștigă cel puțin un mandat, vor păstra controlul camerei superioare a Congresului. În schimb, dacă democrații le câștigă pe amândouă, se va ajunge la egalitate. Votul decisiv va fi dat, în acest caz, de vicepreședinta Kamala Harris.
Tot pe 6 ianuarie e momentul în care Congresul trebuie să valideze voturile electorilor, ultimul pas înainte ca Joe Biden să devină președinte. Ocazie cu care a venit și vestea că președintele Trump, pe cale să plece de la Casa Albă pe 20 ianuarie, i-a cerut guvernatorului din Georgia, într-un apel telefonic lung de o oră, care fost făcut public de The Washington Post, să întoarcă cumva rezultatul alegerilor în favoarea sa.
Go to page
We're sorry, it looks like your browser doesn't support this experience.