De joi, când angajații STB au pornit o grevă sau un protest spontan – depinde pe cine întrebi – și până luni, transportul public de suprafață din Capitală mai mult n-a funcționat. Deși, treptat, au ieșit pe traseu tot mai multe vehicule, procentul acestora a fost mult sub cel necesar. S-au aglomerat în schimb metroul, taxiurile și serviciile de ride sharing. În plină pandemie, o grevă în care nimeni nu pare să aibă dreptate a blocat Capitala.
Joi dimineață, niciun vehicul al STB nu a ieșit pe traseu, în ceea ce a fost numit un „protest spontan”. Angajații cereau negocierea noului contract de muncă (suspendată de conducere pe motiv de stare de alertă), salarii mai mari și demisia directorului.
Directorul Adrian Criț și primarul Nicușor Dan spuneau că nu pot negocia fără un buget votat și acuzau că protestul era organizat de liderul sindicatului reprezentativ de la STB, Vasile Petrariu, din motive politice – acesta fiind și consilier STB în Consiliul General.
Conform legii, dacă se organiza o grevă în transportul public, tot trebuie asigurată ieșirea pe traseu a 30% dintre vehicule. Mai mult, Bucureștiul fiind în stare de alertă, a fost suspendată și posibilitatea de a organiza o grevă în domenii esențiale, cum e și transportul. De aici și pretenția că nu e grevă, ci protest „spontan”, venită din partea angajaților și a sindicatelor.
Pe parcurs, de joi până luni, lucrurile s-au încâlcit și mai mult. O parte a angajaților a a renunțat la protest, conducerea și primăria au zis că negociază, dar nu mai vor să o facă cu Pretariu, Nicușor Dan a acuzat-o pe Firea că e în spatele protestului, Petrariu și-a dat demisia din PSD, s-a anunțat (apoi s-a infirmat) că ar face grevă și metroul, iar directorul Criț i-a amenințat pe protestatari cu desfacerea contractului de muncă și a dat anunțuri de angajare.
Conducerea STB a acuzat sindicatul reprezentativ de presiuni asupra angajaților pentru a-i face să nu iasă pe traseu, unele confirmate și de unii șoferi. Conform legii, chiar dacă există mai multe sindicate într-o instituție – cum e și cazul STB –, la negocierea contractului colectiv de muncă participă doar cel mai mare. În cazul de față, cel condus de Petrariu.
Unele voci au spus că protestul a fost generat și de un audit care a descoperit o serie de nereguli în felul în care sunt achiziționate piesele de schimb, dar mai ales în felul cum e calculat consumul de motorină și o creștere foarte mare a acestuia în luna decembrie – sugerându-se că ar fi vorba despre niște furturi organizate de o parte dintre șoferi.
Oarecum amuzant este că cererea sindicatului ca directorul să fie demis nu poate fi aplicată, ba chiar există o prevedere în contractul colectiv de muncă ce spune că sindicatul nu poate face asta, dar nici conducerea nu-l poate da afară pe șeful de sindicat, protejat la rândul său de o serie de prevederi legale. Asta nu înseamnă că primii nu cer în continuare demisia, iar cei din urmă nu încearcă să scape de sindicaliști cu ajutorul justiției.
Protestul, care părea a continua și marți, s-a încheiat în cele din urmă cu promisiunea că „discuțiile vor continua”. Asta după ce, în a treia zi a grevei, directorul STB a anunțat că e dispus să înceapă negocierea contractului, dar protestatarii au spun că nu le convine condiționarea negocierii de întoarcerea pe traseu. Iar la negocierile de luni seara nu s-a ajuns la o concluzie.
Liderul sindicatului majoritar a spus însă că fiecare depou poate decide dacă continuă protestul sau revine la muncă, iar depourile se pare că au decis revenirea la muncă. Primarul se laudă luni că erau 40% dintre vehicule pe traseu, iar marți dimineața cifra a ajuns la 90%.
Situația a rămas totuși neclară. Singurul lucru cert e că, dintr-o luptă între un sindicat care vine cu cereri maximale și o conducere și o primărie care par a crede că sindicatele sunt inutile, cei care care au ieșit în pagubă au fost bucureștenii care chiar au avut nevoie de transport în comun.
Dacă negocierile promise se vor întâmpla sau nu, rămâne de văzut. E de urmărit și dacă acțiunile în instanță vor continua și amenințările cu demiterea vor fi puse în practică. Între timp, pentru bucureșteni prioritatea ar fi înlocuirea troleibuzelor antice și a tramvaielor „de colecție” cu unele noi.
România a depășit, joi și vineri, recordul de cazuri de COVID-19, apropiindu-se de cifra de 20.000. Majoritatea cazurilor par a fi provocate de varianta Omicron, deși puținele secvențieri care se fac sugerează că varianta Delta încă circulă în paralel.
De miercuri, începe vaccinarea copiilor de 5-11 ani în România. Acest lucru ar putea ajuta la limitarea disturbării anului școlar pe viitor, dacă părinții vor alege să facă acest pas. Pe viitor, pentru că actualul val se va termina probabil înainte să existe un procent semnificativ de copii vaccinați.
Declarațiile belicoase ale Rusiei au fost întâmpinate de o serie de mișcări ale statelor occidentale. Acestea au trimis ajutoare militare și financiare Ucrainei, acuzând în același timp regimul lui Putin că pregătește o lovitură de stat. Noi negocieri, de data aceasta între Rusia, Ucraina, Franța și Germania vor avea loc miercuri.
Simona Halep și Sorana Cârstea au fost învinse în optimile de finală ale Australian Open. Pentru Halep, înfrângerea neașteptată în fața lui Alize Cornet înseamnă și o cădere în clasamentul WTA, care o îndepărtează de obiectivul ei din acest an – revenirea în Top 10.