de MIHAI GHIDUC
Nu știu dacă este neapărat o „lebădă neagră” ca în definiția dată de Taleb, însă moartea judecătoarei americane Ruth Bader Ginsburg de la Curtea Supremă este unul dintre acele evenimente care e posibil să declanșeze un val de decizii ce vor determina cum va arăta lumea în următoarele decenii.
În condițiile în care 5 dintre cei 8 judecători rămași sunt numiți de republicani, dacă președintele Trump numește un înlocuitor o majoritate republicană de 6 la 3 va înclina justiția americană în favoarea conservatorilor pentru deceniile următoare.
În 1993, când Ginsburg a fost numită la Curtea Supremă, era doar a doua femeie care ocupa o funcție în cea mai înaltă instanță juridică americană. A fost, întreaga ei viață, o susținătoare vocală a egalității de gen, a drepturilor femeilor și, în general, a drepturilor civile.
Acum patru ani, cu aproape un an înaintea alegerilor, republicanii au blocat o nominalizare făcută de președintele Obama, spunând că viitorul ales ar trebui să decidă cine ajunge la Curtea Supremă.
Acum, deși mai sunt mai puțin de două luni până la niște alegeri, iar sondajele nu sunt favorabile actualului președinte, aceeași republicani se grăbesc să treacă prin Senat o judecătoare care să fie „de-ale lor”.
Ca o mică victorie post-mortem pentru Ginsburg, și republicanii, și democrații au promis că vor nominaliza o judecătoare în locul ei.
Două senatoare republicane au spus că ar prefera totuși să aștepte până după alegeri, însă există încă suficiente voturi pentru a trece o propunere înainte de alegeri. Este posibil însă ca administrația Trump să vadă această nominalizare ca un boost electoral, care ar putea mobilizat electoratul conservator, și să profite de noua bătălie, fără a duce neapărat până la capăt procesul de numire.
În condițiile în care Roe vs. Wade, decizia care a legalizat avortul în SUA, este sub asaltul grupărilor religioase care controlează Partidul Republican, o Curte Supremă majoritar conservatoare, chiar dacă nu va revoca acea decizie istorică, ar putea să încurajeze statele care deja restricționează major accesul la avort să ia decizii și mai drastice. Și cum ce se întâmplă în SUA are efecte asupra întregii lumi, grupări de tipul Coaliției pentru Familie se vor simți încurajate să facă presiuni similare asupra legislației din alte state.
În weekend-ul care urmează sunt alegeri locale, primele organizate la noi în condiții de pandemiei. Ca și până acum, votul se dă într-un singur tur de scrutin, ceea ce înseamnă că va fi desemnat câștigător candidatul care primește cele mai multe voturi, dar nu neapărat este 50%. E un sistem pe care politicienii nu l-au vrut schimbat, pentru că îi avantajează pe primarii aflați în funcție, iar acești primari aduc voturi pentru partide.
Chiar și așa, bătălia pentru controlul Bucureștiului este pasionantă și nu din cauza glumelor proaste cu testele anti-drog cerute de Gabriela Firea contracandidaților, pentru a participa la o dezbatere care ar fi trebuit să fie obligatorie. Oricum toată lumea se aștepta ca Firea să fugă de aceasta. Mai important este că posibilitatea înlocuirii actualei primărițe de către Nicușor Dan este cât se poate de reală.
De fapt, se întrevede o victorie dreapta politică la nivel național, însă nu neapărat pentru că au candidați mai buni sau sprijinul populației, ci pentru că liberalii au „transferat” destui actuali primari de la PSD pe propriile liste. Chiar și în fiefuri pesediste, cum este Teleorman.
O temă secundară a weekendului care urmează va fi discuția despre purtarea măștii în secțiile de votare. Deși aceasta este obligatorie, prin lege, în condițiile actualei pandemii și a unui record de cazuri înregistrat în săptămâna care s-a încheiat, este posibil ca tot mai vocala grupare anti-măști să conteste această măsură.
În weekendul acesta, de exemplu, sute de persoane au ieșit în stradă în București, dar și în alte orașe din țară, pentru a protesta împotriva „botniței”. O grupare eclectică de negaționiști ai pandemiei, conspiraționiști și naționaliști au găsit o nouă temă de luptă, făcând totuși cu ochiul și altor teme preferate – de la referendumul pe care l-au pierdut până la rețelele 5G.
Singurul lucru care s-a clarificat, până la urmă, a fost că discursul confuz ținut de Cristi Puiu la TIFF n-a fost interpretat deloc greșit. Regizorul și-a semnalat acum foarte clar și public atitudinea anti-mască, fiind prezent în Piața Universității, alături de alți lideri ai protestului. Acum mai rămâne să înțelegem ce-a vrut să ne spună cu filmele lui.