În condițiile unei crize a paturilor de ATI pentru pacienții cu COVID-19, spitalul de ortopedie de la Foișorul de Foc a devenit unul dedicat acestei boli. Transferul pacienților internați acolo s-a făcut cu scandal și, ca de obicei, imediat s-au căutat vinovații. S-au și găsit, în funcție de interesele politice.

Deși se știe de ceva vreme că secțiile de ATI sunt la limită, iar știri despre pacienții care așteaptă pe holuri eliberarea unui pat au tot fost – iar prin „eliberare” se înțelege, adesea, moartea unui bolnav de COVID-19 –, găsirea unei soluții pentru suplimentarea acestor paturi a tot fost întârziată. Până vineri, când Departamentul pentru Situații de Urgență a dat ordinul ca Spitalul de la Foișor să fie cel în care se fac noi internări.

Deci e de vină un minister, nu-i așa? Jos Voiculescu s-a strigat mai peste tot, ministrul Sănătății fiind ținta preferată a multor cereri de demisie. Doar că spitalul de Foișorul de Foc este în administrarea primăriei Capitalei, iar DSU ține de Ministerul de Interne, deci situația e ceva mai complicată.

Chiar și așa, reacția lui Voiculescu a fost relativ târzie. A postat pe Facebook în seara evenimentului, dar abia duminică a ieșit public cu o explicație. Că de vină e ministrul care stăpânește arta social media, dar nu și pe cea a ieșitului la TV sau televiziunile care îl boicotează e deja altă discuție.

Eternul secretar de stat e deja o țintă preferată, când vine vorba de urgențele de sănătate. Din 2012, de la protestele pro-Arafat care au marcat primul moment în care Băsescu a pierdut încrederea unei părți a susținătorilor săi, până acum, orice accident sau criză a venit și cu un „Jos Arafat”. Creatorul SMURD-ului rămâne însă una dintre persoanele cu cea mai lungă carieră politică (depășit, desigur, de cel care ne semnează bancnotele, eternul Isărescu).

Într-un final, este una dintre puținele persoane ce gestionează pandemia care pare că știe ce face. Are o experiență de decenii și, în ciuda unor greșeli, știe să se adapteze și să nu le repete pe aceleași, un semn clar că învață din ele. Or fi guvernații noi sau vechi mai mult sau mai puțin capabili, dar e clar că știu mai puține decât el în domeniul urgențelor, prin urmare preferă să-l păstreze decât să riște cu un personaj nou.

În plus, atacurile la adresa lui Arafat mai vin, adesea, și dintr-o zonă nefrecventabilă a scenei politice, fiind legate de multe ori de originea palestiniano-siriană a acestuia. Profesional vorbind, sunt în continuare destul de puține lucruri care i se pot reproșa – mai degrabă, inevitabila asociere cu dezastrele e ceea ce-i crează probleme de imagine.

Poate de vină e directorul?

Una dintre propozițiile auzite des în această pandemie este „Managerul s-a opus transformării spitalului în unul pentru COVID-19”. Situație care s-a întâmplat și la Foișor, unde directorul a refuzat semnarea ordinului până seara târziu, motiv pentru care am și avut parte de circul mediatic de noaptea târziu, cu pacienți care plecau pe întuneric din spital.

Ioan Cristian Stoica este manager al acestui spital de ceva vreme și pare a fi cel care a „organizat” haosul din seara de vineri, în ciuda faptului că discuțiile despre transformarea spitalului în unitate COVID-19 se poartă încă de anul trecut, iar – dincolo de ordinul de vineri – se știa, informal, de câteva zile, că acest lucru e iminent.

În tot acest context, Nicușor Dan, primarul Capitalei, în subordinea căruia se află spitalul, n-a avut încă nicio intervenție publică în acest caz. OK, o fi managerul de pe vremea lui Firea și or fi atribuțiile în domeniul sănătății delegate unui viceprimar (deși acesta susține că nu le-a primit), dar comunicarea care vine dinspre Primăria Capitalei e din ce în ce mai deficitară, în special în situații de criză.

Multe cereri, nicio demisie

USR-PLUS îi cere primarului să-l demită pe director. Cîțu iese public pentru a cere o demisie, fără să precizeze cui. „Voiculescu!”, bănuiesc jurnaliștii, alimentând discuțiile despre tensiunile din coaliția de guvernare. E luni și încă nu e clar dacă scandalul se va întinde și săptămâna asta sau va fi acoperit de o altă „urgență” mediatică.

Între timp, numărul urgențele de COVID-19 crește constant. Duminică se înregistrase un nou record de internări la ATI – 1.531 de cazuri –, iar în săptămâna care s-a încheiat, peste 1.000 de persoane și-au pierdut viața, un vârf trist al anului 2021. E destul de posibil să mai fie nevoie de un spital pentru potențiali noi pacienți.

Poate că, de data asta, evacuarea se va pregăti din timp și va fi făcută fără care de televiziune și protestatari care nu poartă măști. Pentru că, altfel, nu-i un moment bun să te îmbolnăvești și să ajungi pe vreun hol de spital, în așteptarea rezolvării unor conflicte politice.