De Mihai Ghiduc
1 septembrie a marcat momentul în care România a intrat într-o criză politică. Premierul Florin Cîțu a demis subit un ministru numit de USR-PLUS, pe cel al justiției. Este a doua oară când primul ministru face un astfel de gest, după demiterea lui Vlad Voiculescu de la Ministerul Sănătății, în primăvară. De data aceasta, USR-PLUS a ales să riposteze.
Oficial, demiterea lui Stelian Ion vine pentru că a refuzat să avizeze Programul național de investiții Anghel Saligny, prin care se alocă 50 de miliarde de lei, în șase ani, pentru investiții locale. Poreclit PNDL 3, din cauza asemănării cu programe similare lansate de Liviu Dragnea, programul este criticat de societatea civilă pentru lipsa de transparență în cheltuirea banilor și pentru responsabilitatea scăzută a celor care vor implementa proiectele.
Neoficial, demiterea ar putea avea legătură și cu declanșarea de către Stelian Ion a procedurilor de numire a noilor procurori-șefi la Parchetul General și DNA, proceduri care au fost oprite de noul ministru interimar, Lucian Bode.
Demiterea lui Stelian Ion i-a pus într-o situație complicată pe cei de la USR-PLUS. Anunțul a venit brusc, protocolul a fost încălcat, așa că soluția părea a fi părăsirea coaliției de guvernare. Însă, partidul lui Barna și Cioloș a încercat o variantă mai puțin radicală: a cerut demisia premierului, fără a părăsi însă guvernul. Mai mult, pentru a forța această demisie, a încercat să depună o moțiune de cenzură și, în acest scop, s-a aliat cu partidul extremist AUR.
Cîțu n-a cedat și, deși luptele interne continuă, PNL s-a raliat în spatele premierului, așa că, într-un final, miniștrii USR-PLUS au anunțat că vor demisiona. Între timp, programul de investiții de la care a pornit tot scandalul a fost adoptat cu semnătura ministrului interimar al justiției.
Între timp, moțiunea de cenzură n-a fost depusă, pentru că și PSD face un joc de așteptare, motivând că au propria moțiune pregătită. Cert este că, într-un fel sau altul, guvernul Cîțu va ajunge la un vot în parlament, fie în urma unei dintre moțiunile anunțate, fie după demisia miniștrilor USR-PLUS. Este posibil însă ca acest lucru să se întâmple după lungi tergiversări.
Alegerile de anul trecut păreau să trimită PSD în opoziție pentru patru ani, cu un guvern format dintr-o coaliție de partide care se consideră de dreapta (plus UDMR) ce păreau a avea valori comune.
Unii au avertizat însă că PNL și USR-PLUS își cam împart același electorat și că acest lucru ar putea crea probleme. Alții au spus că, dincolo de valori, nevoia celor de la baza partidelor de a avea acces la resurse apropie PNL mai degrabă de PSD decât de USR-PLUS.
În acest caz, nu e încă clar dacă vorbim despre o problemă structurală sau una ce ține de inabilitatea lui Cîțu, însă o decizie va trebui să fie luată.
USR-PLUS ar putea, de exemplu, accepta demiterea și reveni în coaliție, propunând un alt ministru al justiției, dar asta ar însemna să cedeze a doua oară în fața premierului și să-și preia poziția de partener care nu prea contează și nu e luat în serios, cu toate problemele electorale care vin la pachet. Ușa asta pare însă să se fi închis definitiv.
PNL ar putea renunța la Cîțu, însă toate semnalele arată că nu se va întâmpla asta, cel puțin nu până la alegerile interne. Dacă nu pică guvernul până atunci și Cîțu e ales președinte, acesta va avea susținerea totală a partidului. Ar putea conduce un guvern minoritar, fără USR-PLUS, cu sprijinul tacit al PSD, dar va fi un guvern slab, care nu ar putea lua decizii politice importante fără negocieri complicate.
Soluția alegerilor anticipate, pe care au vehiculat-o cei de la PSD, care au devenit arbitrii conflictului și profită cât pot de asta, pare cea mai puțin probabilă, din cauza modului complicat în care acestea pot fi declanșate (ar trebui să pice două propuneri de guvern mai întâi și nici măcar nu e demis acesta).
Momentan, situația e volatilă și ar putea rămâne așa vreme de câteva săptămâni. Deși, ca orice în România, se poate rezolva, subit, în câteva ore. Între timp, alte crize – cea pandemică și cea economică, care a dus la creșteri masive de prețuri – evoluează nestingherit.
Ivan Patzaichin, unul dintre cei mai titrați sportivi români din toate timpurile, a încetat din viață în această duminică, la vârsta de 71 de ani. Patzaichin câștigase patru medalii olimpice de aur și trei de argint, la canotaj, opt titluri mondiale între 1968 și 1984. Și-a continuat cariera ca antrenor și a fost unul dintre inițiatorii brandului de fashion, design și ecotehnologie Patzaikin.
În aceeași zi, a încetat din viață și Ion Caramitru, actor de teatru și film, figură importantă a Revoluției, fost ministru al Culturii și actual director al Teatrului Național. Caramitru avea 79 de ani.
Numărul cazurilor de COVID-19 din ultima săptămână s-a apropiat de 10.000, la un nivel similar celui din septembrie anul trecut. Tendința de creștere rămâne una exponențială, iar acest lucru devine îngrijorător, în condițiile în care urmează redeschiderea școlilor. Noua variantă a bolii pare a afecta mai mult decât de obicei minorii. Duminică, 95 de minori erau internați în spital, dintre care doi la ATI.
Curtea Supremă a Statelor Unite, majoritar conservatoare, a refuzat să blocheze una dintre cele mai restrictive legi anti-avort, votată de statul Texas, ceea ce crează premisele ca tot mai multe state republicane să adopte legi similare.