De Mihai Ghiduc
Guvernul PNL condus de Florin Cîțu a fost demis săptămâna trecută, cu un scor record. 281 de parlamentari PSD, AUR și USR au votat moțiunea de cenzură depusă de primul partid – întârziată, convenabil, cât să fie ales Cîțu președintele PNL. Președintele Iohannis nu s-a grăbit cu consultările, le-a lăsat pentru începutul acestei săptămâni.
Este posibil ca în această seară să fie anunțat un nou premier, după ce toate partidele merg la Cotroceni. Asta dacă PNL și USR se înțeleg, adică fie primii renunță la Cîțu, fie cei din urmă îl acceptă pe acesta, fie se formează o nouă coaliție, PNL-PSD. Dar, cel mai probabil, jocul politic se va prelungi.
Criza politică continuă într-un moment în care criza pandemică copleșește sistemul de sănătate. Media numărului de cazuri zilnice este în jur de 13.000, spitalele sunt pline, nu mai sunt locuri la ATI și sunt depășite, aproape zilnic, recordurile de decese. Și totuși, discuțiile se învârt în jurul consultărilor de la Cotroceni – cu greu găsești vreun politician care să discute despre pandemie (cu excepția celor care încearcă să caute vinovați).
În condițiile astea, aproape că e OK că nu se grăbesc – dacă discuțiile ar putea aduce un guvern stabil. Însă acest lucru puțin probabil, din motive complexe, care țin în special de PNL: un partid fracturat, speriat de riscul ca USR să-i mănânce din electorat, deci foarte puțin dispus să colaboreze cu aceștia. Între timp, PSD și AUR chibițează de pe margine, cu ochii la creșterile din sondaje.
PNL se poate trezi, după consultări, în situația în care era înainte: cu un premier liberal care nu este și șef de partid. Aproape o treime dintre parlamentarii partidului au anunțat că l-ar prefera pe Orban premier (fostul președinte al PNL), ceea ce înseamnă că restul îl susțin pe Cîțu (noul șef). Un al treilea nume, oricare ar fi el, e puțin probabil să unească cele două facțiuni – și ar avea dezavantajul că va fi, pe linie de partid, subordonatul lui Cîțu.
USR, care a trecut mai bine de alegerile interne, are o singură dorință: „guvern fără Cîțu”. Care e complicată de calculele de mai sus și de faptul că, dacă ar reuși, ar fi o victorie a USR în fața PNL și a președintelui, aproape inacceptabilă pentru aceștia. Gurile rele spun că această insistență a USR încearcă să fie vândută de președinte drept încăpățânare nejustificată – și motiv pentru a face un guvern PNL-PSD-UDMR sau PNL-UDMR, cu sprijinul parlamentar al PSD.
Evident, cea din urmă soluție ar fi și cea mai proastă (nu și pentru PSD). Un guvern fără sprijin parlamentar, în care PSD poate oricând să propună legi care să dea peste cap programul de guvernare (și cu siguranță o vor face). Anticipatele – nici nu se pune problema. În condițiile în care cele mai recente sondaje arată PNL și USR în scădere, PSD și AUR în creștere, Iohannis nu-și va asuma acest risc.
Practic, orice soluție ar reieși din consultările de la Cotroceni – fie acum, fie peste o săptămână, va fi una temporară. Nu se va găsi un premier care să conducă guvernul până la alegerile din 2024 care să mulțumească o majoritate a parlamentarilor. În condițiile astea, poate n-ar fi o idee proastă să se găsească măcar unul capabil să gestioneze pandemia.
Săptămâna trecută, au fost anunțate premiile Nobel. Printre cei zece câștigători, la cele cinci categorii ale premiului, a existat o singură femeie: jurnalista filipineză Maria Ressa, care este „cercetată” de autoritățile din această țară pe baza unei controversate legi promovate de președintele țării, Rodrigo Duterte.
Frances Haugen, o fostă angajată de la Facebook, a recunoscut că este cea care a făcut publice documente interne ale firmei care arată eșecul companiei în gestionarea răspândirii dezinformărilor. E a apărut în fața Congresului american, un semn clar că autoritățile de acolo sunt dispuse să ia măsuri politice împotriva gigantului social media.
O decizie a Tribunalului Constituțional polonez care susține că parte a tratatului UE nu e compatibil cu constituția țării a deschis calea pentru o criză politică fără precedent, care ar putea duce la ieșirea țării din uniune. Sute de mii de polonezi au ieșit, în weekend, în stradă, pentru a susține calea europeană a țării.
Cancelarul austriac, Sebastian Kurz, a demisionat din cauză că este cercetat pentru fapte de corupție: a plătit din bani publici jurnaliști și institute de sondaje pentru a obține beneficii de imagine. Kurz este considerat unul dintre principalii vinovați de normalizarea unui discurs iliberal în Europa, mai ales pentru că s-a aliat la guvernare, în primul mandat, cu un partid de extremă dreapta.