De Mihai Ghiduc

»

Chiar începe războiul?

O întrebare la care o singură persoană știe răspunsul

Occidentul acuză Rusia că va porni războiul cu Ucraina, Putin și oamenii lui neagă. Ce se întâmplă?

Discuțiile despre un posibil război în Ucraina s-au amplificat după ce, săptămâna trecută, SUA și alte țări occidentale au anunțat că au informații clare că Rusia va porni războiul în perioada imediat următoare. Cetățenilor străini li s-a recomandată să plece, ambasade au fost închise sau relocate, puținii militari din țări NATO aflați în Ucraina au fost retrași. Rusia neagă în continuare că ar porni la război, dar cine să-i creadă?

Detalii
Detalii

Războiul a început în 2014

rusia vs. ucraina

Totul a pornit de la masarea de către Rusia a aproape 150.000 de soldați la granița Ucrainei, atât în apropierea regiunilor separatiste din bazinul Donbas, cât și în Belarus și Crimeea, sub pretextul unor exerciții militare. Rusia mai făcuse mișcări din astea de-a lungul timpului, dar acum le-au însoțit cu o ofensivă diplomatică, în care au cerut Occidentului „garanții de securitate” care includeau cereri precum retragerea trupelor NATO din fostele țări comuniste devenite membre ale alianței.

Problema lor majoră este însă faptul că Ucraina și-a declarat intenția de a deveni, la un moment dat, membră NATO, după agresiunea rusă din 2014, când a fost anexată Crimeea și create regiunile separatiste din estul țării.

În cei opt ani care au trecut de atunci, Ucraina, multă vreme văzută ca o țară aflată în mod natural în sfera de influență rusească, s-a îndepărtat tot mai mult de vecinul cu care se află într-un război nedeclarat, având aspirații nu doar de a adera la NATO, ci și la UE. Țara a fost sprijinită financiar și cu armament defensiv, și-a modernizat și stabilizat armata și nu a acceptat schimbările impuse cu forța de Rusia, chiar dacă nu mai controlează de facto, cele două regiuni.

Între timp, Crimeea a fost integrată în Rusia – comunitatea internațională n-a recunoscut, însă, anexarea. În schimb, Rusia neagă că ar avea vreo implicare în republicile separatiste Donețk și Luhansk, deși cei de acolo par a avea acces la un flux nelimitat de arme. În realitate, evident că acolo e mâna Rusiei, cu o tehnică folosită și în cazul altor state (Moldova, Georgia) – crearea unor teritorii disputate le vor ține departe pe acestea de orice fel de tentative de integrare în lumea Occidentală.

Sfere de INFLUENȚĂ

RUSIA vs. UCRAINA

Adevărul trist este că toată lumea știe că, dincolo de sprijinul moral, financiar și de armament, Ucraina n-o să primească alt ajutor. Rusia știe că nu poate ataca țări sau trupe NATO, pentru că asta e toată miza alianței – un atac asupra unei țări e un atac asupra tuturor –, dar și NATO știe că nu poate interveni într-o țară care nu e membră. Riscul unui conflict, chiar și convențional, între două puteri nucleară e prea mare.

Pe de altă parte, problema Rusiei e alta. Ucraina nu trebuie să intre în NATO pentru a ieși din sfera lor de influență. Deja în ultimul deceniu a devenit clar că cele două țări nu mai sunt prietene, iar apropierea Ucrainei de Occident se poate face și economic. La urma urmei, Finlanda și Suedia, două țări apropiate geografic de Rusia, sunt doar membre UE, dar nu le consideră nimeni altceva decât parte a Occidentului democratic.

Există o fereastră limitată de timp în care Rusia poate interveni în Ucraina, fie pentru a o ocupa, fie pentru a schimba conducerea cu una pro-rusă.

Există o fereastră și mai mică de timp în care războiul poate începe. Așa-zisele exerciții militare ar trebui să se încheie, oficial, pe 20 februarie, adică duminică, apoi Rusia nu mai are o „acoperire” pentru prezența trupelor în Belarus și în apropierea granițelor, ar trebui să înceapă să le trimită spre garnizoane îndepărtate. Tot duminică se încheie și Olimpiada de iarnă de la Beijing, care ar fi – conform analiștilor – unul dintre motivele pentru care Rusia s-ar abține, nu vor să-și strice relația cu China.

Între timp, Rusia a blocat și accesul navelor ucrainene la Marea Neagră, motivând că fac exerciții navale în zonă și că ar fi păcat să fie lovită vreo navă civilă de bombele navelor militare ruse. Ucraina e înconjurată din aproape toate părțile – există inclusiv amenințarea armatei ruse staționate în Transnistria, teritoriul moldovenesc ocupat încă din 1991.

Tot ce mai lipsește e un motiv, dar acela se poate inventa rapid, fie printr-o operațiune de tip „false-flag”, crearea unui incident cu ajutorul unor sabotori introduși în Ucraina, fie doar retoric – șefa Russia Today plângea zilele trecute la o emisiune că Ucraina o să facă lagăre de concentrare pentru rușii de pe teritoriul său.

cUM VOM FI AFECTAȚI?

rusia vs ucraina

Eforturile diplomatice continuă, cu telefoane și vizite la Moscova, cu mai mult sau mai puțin succes – cel puțin la nivel public, pentru că discuțiile secrete vor fi aflate peste decenii. În același timp, toată lumea pare convinsă că războiul va începe oricum. Putin pare să se fi hotărât și nu a existat până acum vreun semn că Rusia face vreun pas înapoi, nici la nivel de mișcări de trupe, nici la cel al cererilor de soluții diplomatice. E o „negociere” în care Ucraina e ostaticul.

Săptămâna aceasta e critică, dar și dacă nu se întâmplă nimic, nu poate nimeni răsufla ușurat. Până când trupele nu se retrag și tensiunea nu scade. Și doar până la următoarele „exerciții”.

În cazul în care conflictul va începe, chiar dacă va rămâne, cel mai probabil, limitat la teritoriul ucrainean, lucrurile se vor complica și pentru restul lumii. E destul de complicat de văzut acum care ar putea fi toate aceste efecte, dar unele sunt evidente. Sancțiunile pe care țările occidentale le vor aplica Rusiei vor avea efecte și asupra prețurilor la energie, deja mari, deci vor afecta și România.

Vor apărea refugiați, la pachet cu toate problemele pe care le ridică – de la cele logistice la apariția xenofobiei. Și, cel mai grav, pe termen lung va fi clar că securitatea Estului Europei va fi pusă, mai devreme sau mai târziu, sub presiune de o Rusie care crede că are un drept istoric să domine această regiune.

patru știri pe scurt

ce trebuie să mai știi

Patinatoarea rusă Kamila Valieva va putea evolua în competiția individuală, a decis Curtea de Arbitraj Sportiv. Vaileva fusese prinsă dopată la un concurs din iarnă și s-a pus problema suspendării ei. CAS o lasă să concureze, însă nu e clar dacă rusoaica va putea să se bucure de o eventuală medalie – o decizie asupra cazului va fi luată ceva mai târziu și, în caz că e găsită vinovată, medalia îi va fi retrasă.

Detalii
Detalii

Biserica Ortodoxă Română s-a dezis încă odată public de partidul extremist AUR, după ce președintele de onoare Călin Georgescu a făcut apologia legionarilor și a mareșalului Antonescu. Ulterior, până și AUR s-a dezis de Georgescu, deși mai degrabă pentru că a spus public ce crede, nu pentru că ar avea o problemă cu faptul că are acele convingeri.

Detalii
Detalii

Așa-numitul „convoi al libertății”, protest care a blocat vreme de peste 10 zile Canada, pare a se fi încheiat, după intervenția justiției și deblocarea granițelor cu SUA. Între timp, ideea a fost replicată și în Europa, cu tentative de a bloca Parisul și Bruxelles-ul. Participanții, ca și în Canada, sunt în principal din zona antivaciniștilor și a militanților antisistem.

Detalii
Detalii

O garsonieră de 11 metri pătrați din Cluj-Napoca a fost cel mai inutil subiect care ne-a ocupat timpul în ultima săptămână.

Detalii
Detalii