De Mihai Ghiduc

Ce-ai făcut, Simona?

CRONICA SĂPTĂMÂNII

Pe 21 octombrie, Agenția Internațională pentru Integritatea Tenisului a anunțat suspendarea provizorie a Simonei Halep, după ce o substanță interzisă a fost găsită în probele luate în timpul turneului de Mare Șlem US Open, ultima competiție la care participase jucătoarea română.

Substanța găsită, roxadustat (FG-4592), este interzisă de Agenția Internațională Anti-Doping pentru că poate ajuta performanța sportivă, crescând oxigenarea sângelui, ceea ce întârzie instaurarea stării de oboseală. Practic, aceasta stimulează producția de eritropoietină, o proteină cu rol în creșterea producerii de celule roșii, care transportă oxigenul în celule.

Dacă termenul eritropoietină îți sună foarte cunoscut, este din cauza scandalurilor de dopaj din deceniile trecute, în special cele din ciclism, precum cel al lui Lance Armstrong.

Sportivul american câștigase șapte Tururi ale Franței și le-a pierdut pe toate pentru că s-a aflat că apela la transfuzii sangvine pentru a avea un sânge mai oxigenat. Era o metodă ceva mai sofisticată – până la el, mulți alți sportivi apelau la injecții directe cu eritropoietină (sau EPO, cum a ajuns să fie cunoscut de toată lumea).

Practic, roxadustat face aproximativ același lucru, dar cu ajutorul unei pastile, nu al transfuziilor.

„Oxigen într-o pastilă” – titra un site de ciclism în 2015, când doi sportivi (nu foarte cunoscuți) au fost prinși folosind substanța. Totuși, până la Halep, acela a fost singurul scandal de dopaj implicând roxadustat (despre care s-a aflat). Aceasta are și un alt avantaj, în afară de ușurința administrării – cei care o iau nu mai trebuie să ia și suplimente de fier, ca în cazul EPO, scăzând astfel riscul de a ridica semnale de alarmă la testele antidoping.

Medicamentul a fost creat pentru a-i ajuta pe pacienții cu anemii severe, adică persoanele care au prea puține celule roșii care să le oxigeneze sângele – nu pentru a ajuta sportivii sănătoși să obosească mai greu. A fost aprobat pentru prima dată în China, în 2018, apoi în Japonia, în 2020, și în Europa, în 2021. Faptul că niște cicliști obscuri îl foloseau însă în 2015, când era încă la nivel experimental, arată cât de repede s-a prins lumea sportivă de existența sa.

Ce se întâmplă însă cu Simona, acum că s-a dat acest anunț?

Sportiva română a anunțat că începe o „luptă pentru adevăr”, dar nu a contestat rezultatele în mod direct. Din comunicatul ITIA se înțelege că aflase rezultatele pe 9 octombrie și că a cerut analizarea probei B, care a ieși, la rândul ei, pozitivă.

Simona anunțase deja din septembrie că nu va mai juca în acest an, pentru că a ales să-și facă o operație la nas (estetică, dar și pentru a respira mai bine).

Până acum, apărătorii Simonei – fani, actuali sau foști antrenori și mai toți cei care o cunosc – apelează la un discurs emoțional, în care vorbesc despre integritatea ei și despre faptul că nu cred că ar fi putut apela la substanțe interzise. Ce s-ar fi întâmplat însă cu adevărat, din perspectiva suporterilor, nu e explicat – sau lăsat speculațiilor.

Cert este că roxadustat e o substanță care nu putea ajunge din greșeală în acea probă, pentru că e foarte specifică și foarte rară. E un medicament care se eliberează cu prescripție (și care, spre exemplu, nu e aprobat în SUA), și care nu se găsește în alte produse. Iar cei care stabilesc pedeapsa sportivilor depistați pozitiv la un test anti-doping o fac pe baza probelor, nu pe motiv de caracter.

Suspendarea ar putea fi una de patru ani, ceea ce ar însemna efectiv sfârșitul carierei Simonei.

Este greu de crezut că s-ar mai putea întoarce, la 35 de ani, sau că, dacă ar face-o, ar mai putea juca la nivelul la care a făcut-o până acum – Halep este în Top 10 WTA chiar și în acest moment.

Pentru cea mai bună tenismenă română din toate timpurile ar fi un sfârșit trist de carieră, pentru că ar arunca o pată pe toate performanțele ei de până acum.

Câștigătoare a două Mari Șlemuri, Roland Garros și Wimbledon, de alte trei ori finalistă, fostă număr 1 mondial, pentru 64 de săptămâni, a treia în topul câștigurilor din tenis din toate timpurile și cu 24 de titluri câștigate în total, Simona era material de Hall of Fame.

Palmaresul nu-i va fi afectat de o eventuală suspendare, pentru că aceasta se va da doar începând cu turneul în care a ieșit pozitiv. Pe care îl părăsise oricum în primul tur – Simona a fost învinsă de jucătoarea ucraineană Daria Snegur la US Open.

Cum spune însă și Simona în comunicatul dat după anunțul ITIA, lupta ei este pentru onoare. Simona va trebui să demonstreze că nu s-a dopat cu bună știință, iar locul ei în istoria tenisului nu va fi afectat. E cam ce s-a întâmplat cu Andreea Răducan – nimeni n-a acuzat-o că a pierdut medalia de aur la Sydney, după ce s-a aflat că neglijența a fost a medicului echipei.

Care va fi apărarea Simonei, nu se știe – e deja treaba avocaților. Însă ochii întregii lumi sportive vor fi îndreptați spre ea, pentru că e cel mai faimos caz de dopaj de la Maria Sharapova încoace. Oarecum ironic, având în vedere că cele două s-au înfruntat în prima finală de Mare Șlem jucată de Simona, și câștigată de rusoaică, acum se află în (aproape) aceeași barcă.

Vom afla toate aceste lucruri în următoarele săptămâni – atât perioada suspendării, cât și apărarea Simonei. Cert este însă că, cel mai probabil, deceniul în care ne-am bucurat de performanțele ei s-a încheiat – și nu așa cum ne-am fi dorit cu toții.

Created with Newsroom AI