De Mihai Ghiduc
Puțină lume își mai amintește acum că, în 2011, Victor Ponta, pe atunci președinte al PSD, îndemna lumea să refuze primirea recenzorilor. La ultimul recensământ, partidul aflat pe atunci în opoziție se folosea de ocazie pentru a lansa acuzația de folosire a datelor colectate atunci pentru „fraudarea alegerilor”.
Institutul Național de Statistică declara, după doi ani, că populația era subevaluată cu circa un milion de oameni – nu se știe dacă din cauza lui Ponta sau a organizării proaste.
În 2011, pentru PSD o populație mai mică era esențială la referendumul de suspendare a președintelui Băsescu, pentru că ar fi micșorat numărul necesar pentru a atinge cvorumul de 50%. În 2022, PSD e la guvernare, președintele Iohannis e spre final de mandat și aproape irelevant public, așa că singurii care mai au ceva de comentat sunt conspiraționiștii și AUR, și ăia cu jumătate de gură.
Dacă lucrurile nu se vor politiza inutil – și pare că nu se va întâmpla asta –, de data aceasta sunt șanse mai mari pentru a se obține date mai exacte.
E de admirat și faptul că, de data asta, totul se petrece într-un mod adaptat secolului în care trăim. Până la 15 mai 2022, toată lumea se poate autorecenza pe autorecenzare.insse.ro. Cei care nu se descurcă prea bine cu internetul, pot opta pentru autorecenzarea asistată – cineva îi va ajuta să-l completeze, fie pe propriul computer, fie la un centru specializat.
Primele rezultate se vor ști la finalul anului, dar abia în octombrie 2023 va fi finalizată procesarea tuturor datelor și la finalul acelui an vor fi publicate rezultatele finale. Pentru a se asigura că datele furnizate sunt corecte, statul a prevăzut și o serie de amenzi, care variază între 1.000 și 3.000 de lei, pentru cei care dau date eronate sau incomplete – asta apropo de tentativele diverșilor conspiraționiști de a sabota procesul.
Se va răspunde, în primul rând, la marea întrebare despre câți români au rămas în țară, în condițiile unei migrații constante, de la intrarea în Uniunea Europeană și până acum. E clar că nu s-a ajuns la nivelul „ultimul stinge lumina”, ca în deja prea folositul banc, dar – cine știe – poate se va vedea chiar un trend invers. Din 1992, când se număraseră 22,8 milioane de români, până la cei 19,1 de milioane din 2011, cifrele au fost mereu în scădere.
La nivel local, e important pentru a stabili numărul parlamentarilor, pe fiecare județ în parte. Pentru multe localități, e esențial pentru a afla cât de multe fonduri vor primi, de la bugetul de stat sau europene. Pentru minorități, e important în a stabili o serie de drepturi specifice. Pentru persoanele vulnerabile, pentru a primi ajutorul necesar.
În funcției de datele obținute, se vor stabili politici publice. Poate una dintre cele mai vizibile potențiale consecințe este cea a finanțării cultelor religioase, care s-ar putea schimba dacă referendumul va arăta o scădere a dominației ortodoxiei – în condițiile în care mulți români ori au trecut la alte religii, or se vor declara agnostici sau atei. Câți? Nimeni nu știe, de asta se numără acum.
Momentant, tot ce putem face e să completăm datele cât mai corect. Și să așteptăm câteva luni pentru a afla tot felul de lucruri interesante despre România. De la întrebarea din titlul – câți am rămas –, până la întrebarea pe care și-o pun ardelenii – e Cluj a doua capitală?
Războiul din Ucraina are deja o lună. Rusia nu a reușit să cucerească vreun oraș major, însă atacă, cu toate forțele și fără a ține cont de populația civilă, orașul Mariupol, de pe malul Mării Azov, localitate revendicată încă din 2014 de separatiști.
ONU estimează că 10 milioane de ucraineni au fugit din calea bombelor rusești, în special în străinătate sau în vestul țării. În același timp, în zonele ocupate de ruși, în special în Mariupol, se pare că locuitorii sunt mutați cu forța în Rusia.
În Rusia, Putin a participat la un eveniment de susținere cu zeci de mii de participanți, organizat pe un stadion, cu ocazia aniversării anexării Crimeei, în 2014. În ciuda acestuia și a unor sondaje ce par a arăta un sprijin ridicat pentru război, unii ruși fug din țară sau găsesc metode creative de a protesta.
Un avion Boeing 737 cu 132 de pasageri la bord s-a prăbușit luni într-o regiune muntoasă din sud-estul Chinei. Nu există încă detalii despre motiv, autoritățile încearcă să localizeze cutiile negre ale aeronavei.